Chiar trebuie taiat frenul bebelusului meu?f
Frenul este unul dintre subiectele cele mai intens dezbatute atunci cand vine vorba despre nou-nascuti si alaptare. Ca in cazul oricarei teme de discutie atat de larg raspandita, si in legatura cu frenul exista multe preconceptii, idei eronate si exagerari, partial provenite din informatiile insuficiente la care au acces parintii.
De aceea, iti oferim ocazia de a te documenta ceva mai mult pe aceasta tema.
Ce este frenul?
In grupurile de Facebook si pe forumuri se discuta in special despre frenul lingual, insa acesta nu este singurul existent. De fapt, exista mai multe frenuri, si cele mai multe dintre ele nu influenteaza capacitatea bebelusului de a se atasa corect si de a suge la san.
Frenul este o banda fina de tesut conjunctiv care face legatura intre doua structuri anatomice. In cavitatea orala a oricarui om exista in mod normal 3 frenuri principale: frenul labial superior, frenul labial inferior si frenul lingual.
Cum afli daca bebelusul tau are fren – MiculRinocer.ro
Exista, in prezent, un entuziasm colectiv legat de taierea frenurilor (frenotomie, frenectomie sau taiatul sub limba, cum i se mai spune in popor), iar specialistii sunt ingrijorati in legatura cu legitimitatea numarului mare de interventii solicitate sau efectuate. De pilda, se considera despre frenul lingual ca poate reprezenta o problema numai in cazul in care lungimea sa are cu adevarat un impact vizibil asupra functiei, si aceeasi regula se aplica in cazul tuturor frenurilor.
Frecventa cu care apar frenuri restrictive variaza intre 4 si 10%, si de cele mai multe ori aceste diferente statistice se datoreaza mai degraba criteriilor subiective de evaluare. Cu alte cuvinte, exista frenuri restrictive evidente, dar exista si situatii discutabile, in care interventia de frenotomie este putin hazardata.
Impactul frenurilor asupra alaptarii
Experientele personale ale mamelor, impartasite pe internet, nu pot oferi o imagine suficient de clara pentru cercetatori, in legatura cu impactul pe care un tip sau altul de fren il poate avea asupra modului in care decurge alaptarea.
Exista un studiu relativ recent (datand din 2015) care si-a propus sa ofere un raspuns pe aceasta tema si care concluzioneaza ca “Exista unele date care sugereaza ca frenotomia este asociata cu unele imbunatatiri raportate de catre mame, in legatura cu modul in care decurge alaptarea si cu diminuarea durerii la nivelul mamelonului, insa studiile mici, pe termen scurt, desfasurate pe baza unei metodologii incomplete, nu ofera dovezi suficiente in acest sens”.
Iar in ceea ce priveste impactul pe care il au frenurile labiale asupra alaptarii, practic nu exista nici un fel de date stiintifice care sa ofere informatii obiective. Studiile includ fie un numar foarte mic de bebelusi la care s-a efectuat frenotomie labiala superioara, fie mai multi copii, carora li s-au sectionat insa atat frenul labial cat si frenul lingual scurt, asadar nu e clar cui ar trebui atribuite imbunatatirile observate.
In ceea ce priveste efectele sectionarii frenului lingual anterior, exista dovezi clare care demonstreaza ca ea determina ameliorarea problemelor legate de atasarea sugarului la san si de alaptare. Pe de alta parte, dovezile legate de efectele sectionarii frenului lingual posterior lipsesc.
Atata timp cat nimeni nu va contesta importanta interventiei in cazul unui fren lingual restrictiv evident, specialistii trag un semnal de alarma legat de cresterea numarului de frenotomii efectuate sau solicitate, subliniind ca uneori, se poate ridica problema supradiagnosticarii.
Problema este, cumva, supradiagnosticata in prezent?
Un studiu efectuat in perioada 2004 – 2013 ofera indicii pretioase care demonstreaza ca numarul de interventii a crescut foarte mult in ultimii ani, desi efectele negative ale frenului lingual sunt un subiect cunoscut de multa vreme, deci nu reprezinta o noutate medicala. Acest lucru ii face pe specialisti sa creada ca exista o moda din a realiza aceasta interventie la bebelusi, chiar si atunci cand nu este cu adevarat necesara.
Pozitia oficiala a IBCLC este ca, desi in ultimii ani, frecventa cu care se realizeaza frenotomiile a crescut mult, rata de succes a alaptarii a ramas, in linii mari, neschimbata, ceea ce reprezinta, in sine, o informatie pretioasa despre numarul mare de interventii inutile realizate. Moasele si consultantii in alaptare constata, de asemenea, ca exista o tendinta de a pune orice dificultate in alaptare, pe seama existentei frenului, fara a investiga suficient si alte piste.
Sectionarea frenului labial este considerat de catre parinti o solutie rapida la orice probleme ar exista, care pe de alta parte nu impune nici un efort suplimentar din partea acestora. In plus, decizia de a sectiona frenul nu ar trebui luata numai pe baza examinarii bebelusului; ea ar trebui sa fie mult mai complexa si sa ia in calcul si felul in care se ataseaza la san, de pilda, caci atata timp cat atasarea este corecta, nu exista nici un motiv de interventie.
Cel mai recent studiu, efectuat in 2017, mentioneaza la concluzii ca “Pe termen scurt, frenotomia a determinat reducerea nivelului de durere experimentata de mamele care alapteaza la nivelul mamelonului. Cercetatorii nu au descoperit nici un efect pozitiv cuantificabil asupra alaptarii. Nu au fost raportate nici complicatii serioase ale procedurii, insa numarul de cazuri studiate a fost relativ mic. Pentru evaluarea precisa a efectelor frenotomiei asupra alaptarii sunt necesare studii mai ample, controlate si cu o inalta calitate metodologica.”
Evaluarea frenului lingual anterior – MiculRinocer.ro
Care sunt semnele care te fac sa te gandesti ca bebe are fren restrictiv?
In primul rand trebuie sa stii ca absolut toate semnele care ar putea indica faptul ca bebelusul tau are fren lingual restrictiv, pot indica si alte probleme, de aceea insistam ca este important ca situatia sa fie evaluata per ansamblu de catre un consultant certificat.
Unul dintre primele semne este reprezentat de mameloanele dureroase. Desigur, acest simptom se poate datora si hipersensibilitatii caracteristice inceputului alaptarii, dar poate fi cauzat si de imposibilitatea bebelusului de a apuca asa cum trebuie mamelonul, ceea ce il determina sa stranga exagerat de tare cu gingiile, sau sa faca miscari ciudate de supt.
In cazul in care situatia persista, si nu este vorba despre o atasare gresita datorata nerabdarii lui bebe si nestiintei mamei, durerea va fi in curand dublata de aparitia de leziuni cutanate la nivelul pielii sensibile a mamelonului.
Un alt indiciu este acela ca bebelusul scapa des din gura mamelonul. Pentru a suge, se formeaza un mic vid; in cazul in care limbuta nu reuseste sa faca asta, din cauza miscarilor restrictionate, vei vedea ca micutul scapa des mamelonul si se chinuie sa il apuce din nou.
Iata informatii despre Scala Stafford de diagnostic pentru frenul lingual – MiculRinocer.ro
Tot in cazul frenului restrictiv, incep sa se auda tot felul de zgomote ciudate atunci cand bebelusul se hraneste. Insa ele se pot datora si unui reflex de ejectie foarte puternic, deci nici acesta nu reprezinta un indiciu sigur,
In cazul in care micutul are fren, el nu poate manca pe cat de mult si-ar dori, asadar castigul sau ponderal poate fi mic sau moderat. Pentru ca nu suge suficient, nici productia de lapte nu se adapteaza nevoilor sale reale, ceea ce inseamna, in relativ scurt timp, esecul alaptarii.
Un alt motiv sa iei in calcul aceasta posibilitate este daca suferi frecvent de canale galactofore infundate (aici o lista comparativa cu tampoane pentru san), sau daca faci episoade recurente de mastita. Atunci cand bebelusul nu poate suge cum trebuie, laptele stagneaza in san, deci probabilitatea sa se formeze “dopuri” de grasime este mai mare. Desigur, pot exista si alte cauze, iar un consultant este cel mai in masura sa iti ofere sfaturi competente.
Ce ar trebui sa faci daca crezi ca bebelusul tau are un fren care il impiedica sa suga?
In cazul in care suspectezi ca va confruntati cu aceasta problema, cel mai potrivit specialist caruia sa ii soliciti o prima opinie este un consultant in alaptare atestat IBCLC, experimentat. Aceasta este singura persoana capabila sa evalueze daca nu cumva exista (si) o alta problema, caci doar ea are o viziune de ansamblu asupra intregului proces legat de alaptare.
Exista o intreaga dezbatere in jurul acestui subiect, de aceea, recomandarea cea mai de bun simt este ca, in afara cazului in care problema este evidenta, abordarea conservativa este cea mai buna alegere. Bebelusii se dezvolta extrem de repede, lucrurile se pot schimba de la o zi la alta, prin urmare reevaluarea periodica a situatiei este o optiune echilibrata, repetam, in afara situatiei in care frenul lingual este evident restrictiv si trebuie sectionat.
De ce merita sa evaluezi corect situatia inainte de a decide sa intervii?
Medicina evolueaza repede, iar aceasta interventie este considerata una minora. Totusi, ea ramane o interventie chirurgicala, efectuata pe un bebelus, de aceea e important ca parintii sa fie perfect constienti de ce presupune si ce implica ea.
In primul rand, nici o interventie nu e lipsita de riscuri. Este posibil ca locul inciziei sa sangereze mult sau repetat, sa se infecteze sau sa creeze un disconfort atat de mare incat bebelusul sa intre temporar intr-un fel de greva a suptului.
Exista o mare variabilitate in ceea ce priveste miscarile normale ale limbii, ele fiind influentate, de pilda, de lungimea pe care o are portiunea sa anterioara. Asadar, interventia nu ar trebui luata in considerare decat dupa consultarea unui specialist in alaptare, oficial atestat, sau daca frenul restrictiv reprezinta o evidenta incontestabila.
Sectionarea se poate face clasic, cu bisturiul, sau cu ajutorul laserului, dar contrar opiniei multor parinti, si interventia cu laser este una importanta. In plus, dupa efectuarea ei, parintii sunt sfatuiti sa realizeze regulat tot felul de miscari dureroase ale limbii bebelusului, pentru a preveni formarea altor zone de restrictie de miscare.
Frenul labial este considerat normal, indiferent de lungime, sau mai precis de punctul sau de insertie, de aceea nu ar trebui sa se intervina asupra sa. Din pacate, informarea pe internet si lipsa de experienta isi spun cuvantul, si exista medici care sunt dispusi sa intervina si in aceasta zona.
