Antibioticele in sarcina – ce trebuie sa stii

 

Cand se administreaza si cat de sigure sunt?

 

Primul lucru de care devin constiente viitoarele mamici, de indata ce au vazut cele doua liniute pe testul de sarcina pozitiv, este ca trebuie sa aiba mare grija ce consuma si ce obiceiuri de viata adopta, pentru ca ceea ce fac ele poate avea un impact mai mic sau mai mare asupra bebelusului.

Sarcina este perioada in care multe femei gasesc motivatia necesara ca sa renunte la fumat, in care vei privi lung un deget de vin rosu pe fundul unui pahar care iti este destinat, si il vei lasa pe masa neatins, in care vei incepe sa faci alegeri alimentare mai sanatoase. Si o atentie considerabila va fi acordata oricaror tratamente pe care le urmai; ele trebuie intrerupte, adaptate noii tale stari sau continuate cu un alt produs, compatibil cu sarcina.

 

 

Uneori insa, anumite intamplari pot face sa fie necesar un tratament cu antibiotice. Cei mai multi dintre noi stim deja ca ele ar trebui luate numai la recomandarea medicului, ca au nu doar beneficii ci si efecte adverse, si e normal sa fii ingrijorata in legatura cu posibilul lor impact asupra sarcinii. Informatiile pe care le vei gasi in randurile urmatoare te vor ajuta sa intelegi mai bine tot ceea ce este important sa stii in legatura cu administrarea antibioticelor in perioada sarcinii.

 

 

Mi s-a prescris un antibiotic; cat de rau e pentru copil?

Atunci cand se pune problema administrarii unui antibiotic, sau in general a oricarui alt medicament, medicul obstetrician este obligat sa ia in calcul raportul risc / beneficiu al deciziei sale. Daca hotararea sa este sa prescrie un anumit tratament, inseamna ca afectiunea respectiva, netratata, poate avea un impact negativ puternic asupra sarcinii sau a produsului de conceptie; in orice caz, mai puternic decat tratamentul in sine.

Pana relativ de curand, administrarea de antibiotic in timpul sarcinii era privita ca unul dintre cele mai rele lucruri care s-ar fi putut intampla. Totusi, studiile statistice efectuate recent, pe un numar foarte mare de femei, demonstreaza ca lucrurile nu sunt atat de negre pe cat se credea.

Pana la urma, nu se pune problema sa alegi intre a lua un antibiotic care iti poate rani fatul, sau sa respingi antibioticul, expunand bebelusul la anomalii de dezvoltare din cauza complicatiilor bolii. Exista, mai mereu, solutii de mijloc, sigure pentru mama si sarcina, dovada ca dintr-un total de 13.000 de femei, o treime au urmat un tratament de acest tip in sarcina sau cu mai putin de 3 luni inainte de fecundare, fara consecinte notabile.

 

 

Da gata infectia cu pricina!

Desigur, presupunand ca medicul este convins ca are de-a face cu o infectie bacteriana, caci infectiile virale nu se sinchisesc de antibioticele pe care le-ai putea tu lua. In gripa, un tratament cu antibiotic este inutil! Mai mult decat atat, ori de cate ori antibioticul este administrat impotriva unei infectii virale, exista riscul selectarii de tulpini bacteriene rezistente la antibioticul respectiv, ceea ce poate ingreuna tratamentele ulterior.

Unele dintre cele mai comune infectii cu care se confrunta un numar mare de gravide in perioada sarcinii sunt infectiile urinare si infectia cu streptococi de grup B. Ambele pot avea un impact puternic negativ asupra sarcinii si a bebelusului, in timp ce tratamentul cu antibiotice selectate ca fiind cu risc zero, elimina aceste complicatii.

Desigur, pentru o viitoare mama, poate fi inspaimantator sa afle ca trebuie sa ia cateva zile de antibiotic cu spectru larg, oricine se afla in aceasta situatie avand tendinta de a pune, instinctiv, binele copilului pe primul plan. Dar deocamdata, copilul nu poate fi bine decat daca si tu esti sanatoasa.

 

Antibioticele sunt foarte diferite

Si cand spunem asta, ne referim la multe aspecte, de la afectiunile pe care le trateaza si germenii care sunt sensibili, pana la modul in care se transmit sau nu transplacentar si impactul pe care il pot avea asupra micului omulet care creste in uter. De altfel, cand vine vorba despre antibiotice, clasificarea nu e tocmai simpla. 

Dupa cum va recunoaste orice autoritate din domeniul medical, exista antibiotice cu efecte teratogene puternice si de necontestat, dupa cum exista si altele care nu au absolut nici un impact asupra micutului.

In Statele Unite, autoritatea competenta in domeniu, FDA (Food and Drug Administration) a incadrat antibioticele in 5 categorii de risc, denumite cu litere: A, B, C, D si X. Medicamentele din categoria A sunt sigure in perioada sarcinii, in timp ce alternativele din categoria X sunt, fara urma de indoiala, periculoase, si nu ar trebui prescrise niciodata.

Pentru ca un medicament sa intre pe listele categoriei A, sunt necesare numeroase analize si teste si confirmari; in general, si produsele din categoria B pot fi administrate fara probleme gravidelor.

Este extrem de dificil sa efectuezi testele necesare pentru a cataloga un anumit medicament si a-l incadra intr-o anumita categorie, avand in vedere ca testarea pe gravide ridica importante probleme etice, care nu pot fi ignorate.

Un alt lucru pe care merita sa il stii este ca in cazul celor mai multe medicamente, chiar daca ele cresc riscul ca bebelusul sa dezvolte o anumita anomalie, statistic, acesta inca ramane mic. De pilda, o categorie de antibiotice cunoscute ca sulfonamide, cresc de pana la 3 ori riscul ca bebelusul sa se nasca cu sindrom de hipoplazie cardiaca stanga.

Asta inseamna ca, daca in mod normal, unul din aproximativ 4200 de copii se poate naste cu aceasta tulburare, dupa un asemenea tratament, riscul poate ajunge la 1 din 1400 de copii. E o crestere importanta, insa pericolul ca sarcina sa fi fost afectata este totusi mic.

 

In ce conditii administrarea de antibiotice in sarcina este sigura?

Medicii au la indemana cateva categorii de antibiotice pe care le pot prescrie gravidelor, atunci cand aceasta este ultima solutie de tratament disponibila. In general se considera ca antibioticele din clasa penicilinelor, cefalosporinele, eritromicina si clindamicina pot fi folosite in siguranta in perioada de sarcina.

Daca discutam despre niste picaturi de ochi cu antibiotic si antiinflamator, despre picaturi pentru urechi cu antibiotic sau despre un unguent cu antibiotic aplicat pe o suprafata mica de piele, absorbtia in organism este practic nesemnificativa.

Printre cele mai frecvente motive pentru care se administreaza antibiotic, sinuzita ocupa un loc important. Pentru un abces dentar, un antibiotic poate fi indispensabil; pentru o laringita, un tratament cu antibiotic poate fi exagerat. Medicul va prescrie antibiotic pentru puroi in gat – amigdalita pultacee – sau e posibil sa iti recomande pentru o infectie cu Escherichia coli un tratament cu antibiotic. In orice caz, trebuie sa fii convinsa ca si medicul tau este cel putin la fel de reticent ca si tine fata de administrarea antibioticelor, deci nu le va prescrie inutil.

Atata timp cat un antibiotic reprezinta cea mai buna metoda de tratare a afectiunii pe care o ai, este de preferat sa urmezi protocolul terapeutic recomandat de catre medic.

 

 

Care sunt regulile pe care le respecta medicii nevoiti sa recomande antibiotice in sarcina?

Administrarea de antibiotice considerate inofensive pentru fat nu este singura metoda prin care medicii au grija de sarcina ta. Exista si alte reguli de siguranta pe care practica medicala i-a invata sa le respecte, in asa fel incat raportul risc / beneficiu al recomandarii sa incline clar balanta in favoarea beneficiului.

In primul rand, administrarea de antibiotice este restrictionata la cateva afectiuni importante, care pun in pericol viata mamei sau a bebelusului si bunul mers al sarcinii. Este vorba despre infectii serioase, confirmate prin analize: infectii urinare joase, pielonefrita, apendicita, colecistita, corioamniotita.

De asemenea, antibioticele se administreaza pentru prevenirea extinderii ascendente a infectiilor urinare asimptomatice sau pentru prevenirea complicatiilor postnatale, in cazul infectiei cu streptococi de grup B.

Apoi, in masura in care este posibil, medicul va amana administrarea antibioticelor pentru finalul primului trimestru de sarcina. Practic aceasta este perioada de formare a embrionului si a fatului, in care se defineste structural integritatea organelor acestuia, deci cel mai mare risc de aparitie a anomaliilor congenitale e rezervat acestei perioade.

Toxicitatea antibioticelor, combinata cu o mare varietate de alti factori care tin de mediul de viata, varsta si obiceiurile mamei si asa mai departe, pot creste riscul de aparitie a unor probleme de dezvoltare, cel putin teoretic, si este un aspect imposibil de cuantificat, din cauza plajei foarte largi de variabile.

Medicii se simt mai in siguranta sa apeleze la linii de terapie ceva mai vechi, ale caror efecte au putut fi studiate extensiv, motiv pentru care sunt considerate mai sigure decat tratamente mai noi si mai moderne, dar despre care informatiile disponibile sunt mai limitate.

Se va apela adesea la un antibiotic din categoria celor considerate sigure, iar unele dintre ele vor fi evitate indiferent de varsta sarcinii: kanamicina, streptomicina, tetraciclinele au efecte teratogene recunoscute.

Protocoalele medicale recomanda sa se apeleze la tratamente cu antibiotice unice, mai degraba decat cu asocieri de antibiotice. De asemenea, se prefera utilizarea de antibiotice cu spectru restrans, cat mai tintite pe zona vizata, in defavoarea celor cu spectru larg, utilizate pe cat posibil numai in cazurile de fisurare prematura a membranelor, cand se incearca prelungirea sarcinii atat cat este posibil.

Mai mult decat atat, medicii vor folosi cea mai mica doza eficienta, pentru cea mai scurta perioada de timp posibila, astfel incat sa nu expuna sarcina inutil unui tratament, de orice tip ar fi el.

Conform protocoalelor medicale, se insista pe educarea gravidelor in vederea utilizarii exclusive a medicamentelor prescrise de catre medic, fara sa apeleze nici macar la diversele tratamente disponibile fara reteta in farmacii, in special pe perioada tratamentului cu antibiotic, cand se pot produce interactiuni cu efect necunoscut asupra produsului de conceptie. Este foarte la moda cautarea unui antibiotic natural, dar gravidele trebuie sa inteleaga ca el nu este neaparat sigur. 

 

De ce ar trebui evitate, pe cat posibil, antibioticele in sarcina?

Ca in cazul oricarui alt tratament, utilizarea antibioticelor vine la pachet cu diverse riscuri in ceea ce priveste sarcina. Dupa cum am putut vedea, medicii se straduiesc sa minimizeze aceste riscuri prin respectarea anumitor reguli: restrictionarea administrarii pentru situatii particulare in care nu exista alte solutii disponibile, prescrierea medicamentelor considerate sigure pentru sarcina, pentru intervale de timp cat mai scurte, si asa mai departe.

In afara riscului teratogen manifestat din pricina toxicitatii fetale a antibioticelor, exista insa, se pare, si efecte secundare mai putin vizibile si cu corelatii pe perioade mai lungi de timp, dificil de remarcat de catre parinti, dar confirmate statistic de studii efectuate de catre oamenii de stiinta.

De pilda, exista un studiu care indica faptul ca acei copii ale caror mame au primit antibiotice in ultimul trimestru de sarcina au un risc crescut de a dezvolta sindroame astmatice sau asemanatoare astmului in primii ani de viata.

Un alt studiu a demonstrat la fel, din punct de vedere statistic, ca acei copii ale caror mame au primit antibiotic in perioada sarcinii au un risc cu 20% crescut de a fi spitalizati macar o data, in perioada copilariei, pentru infectii. Explicatia gasita consta cel mai probabil in efectul pe care aceste antibiotice il au asupra microbiomului matern, si, implicit, al celui fetal; modificarea acestuia este asociata cu o dezvoltare suboptimala a bebelusului, ceea ce ar putea explica aceste rezultate.

Ipoteza este, de asemenea, sustinuta de observatia ca, cu cat cura de antibiotice a fost administrata mai aproape de momentul nasterii, cu atat riscul copilului de a fi spitalizat inainte de a implini 14 ani, creste.

 

 

Care sunt antibioticele sigure?

Dupa cum am spus deja, obstetricienii prefera in general sa prescrie o medicatie de generatie mai veche, pentru simplul fapt ca exista mai multe date clinice legate de efectul pe care il are aceasta asupra sarcinii. In trecutul nu foarte indepartat, reglementarile legate de studiile clinice efectuate in perioada de sarcina nu erau la fel de stricte, asadar exista mai multe informatii pe acest subiect.

Lista antibioticelor considerate sigure in perioada sarcinii include: amoxicilina, ampicilina, clindamicina, eritromicina, penicilina, ampicilina-sulbactam, ceftriaxona, cefiximul, metronidazolul, cefotetanul, cefazolinul si cefoxitinul.

In cazul antibioticelor de generatie mai noua, lipsa rezultatelor concludente ii face pe medici sa fie prudenti. desigur, pot exista situatii limita in care antibioticele sigure sa nu fie eficiente, caz in care este responsabilitatea medicului sa cantareasca atent raportul risc / beneficiu, inainte de a recomanda un medicament nou, mai putin sustinut de studii clinice extinse pe perioade de ani sau chiar zeci de ani.

Concluzia este ca este, desigur, foarte important ca prescrierea antibioticelor in perioada de sarcina sa fie atent cantarita in prealabil, iar ele sa fie rezervate exclusiv situatiilor in care s-a demonstrat ca sunt necesare. In ciuda tentatiei de a pune stop mai repede unor infectii respiratorii cu simptome neplacute, insa de origine virala, antibioticele trebuie rezervate, mai ales in aceasta perioada, infectiilor bacteriene cu impact serios asupra sanatatii mamei. Este mai sigur sa faci o vizita la stomatolog, cu un tratament local de canal, care poate vindeca o infectie recenta, decat sa iei o saptamana de antibiotic, si este doar un exemplu.

Desi nu trebuie privita ca o tragedie, administrarea antibioticelor trebuie facuta cu maxima atentie si doar in deplina cunostinta de cauza.
Tu ai avut nevoie de antibiotice pe perioada sarcinii? Pentru ce anume ti-au fost recomandate? Ce explicatii si detalii linistitoare ti-a oferit medicul in legatura cu asta?