Un diagnostic mai frecvent in ultimii ani, unul de care parintii se tem, o notiune folosita de multe ori gresit; iata doar cateva descrieri ale autismului. Informatia inseamna putere – iata de ce te invitam sa descoperi tot ceea ce e important sa stii despre autismul la copii.
Autism, Asperger, genetica, tipuri de inteligenta, terapii, ABA, solutii, probleme, probleme noi, solutii noi, provocari, vina, de ce noi? Oare se mai poate intampla din nou? Un vartej de ganduri care strabat mintea oricarui parinte care se confrunta cu suspiciunea ca micutul sau ar putea avea una dintre acele tulburari din spectrul autist. Alunga-le deocamdata pe toate si descopera ce inseamna autismul.
Tulburarea pervaziva de dezvoltare
Asociatia de Psihiatrie Americana a definit in Manualul de Diagnostic Statistic al Tulburarilor Mentale din anul 1994 tulburarile pervazive de dezvoltare, incluzand in aceasta categorie Tulburarea autista, Tulburarea Asperger, Tulburarea Dezintegrativa a Copilariei, Tulburarea Rett, Tulburarea Globala (Pervaziva) de Dezvoltare, care include si diagnosticul de autism atipic.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de autism?
Exista 3 tipuri mai comune de autism, clasificate in functie de intensitatea simptomelor.
Sindromul Asperger
Sindromul Asperger este considerat a fi cel mai usor tip de TSA. Copiii cu sindrom Asperger sunt diagnosticati mai tarziu decat copiii cu alte forme ale sindromului. Desi au o dezvoltare psihomotorie normala, fara intarzieri de limbaj si cu un nivel normal de inteligenta, acest copii intampina dificultati importante cand vine vorba sa stabileasca relatii sociale.
In cazul Asperger, sindrom unele dintre cele mai evidente simptome sunt reprezentate de incapacitatea copilului de a intelege limbajul nonverbal, reprezentat de expresii faciale, limbaj corporal si gesturi. Alte simptome frecvente sunt reprezentate de hipersensibilitatea la stimuli.
In general acesti copii au capacitatea de a se concentra excesiv asupra catorva subiecte care prezinta interes pentru ei, despre care sunt capabili sa comunice liber, uneori excesiv.
Tulburarea Globala de Dezvoltare
Tulburarea Globala de Dezvoltare mai este cunoscuta si sub denumirea de autism atipic. Aceste persoane au simptome de intensitate medie, amplasate, pe o scara, intre cele caracteristice Asperger si cele intalnite in autismul propriu-zis.
Primele semne sunt cele ale unei usoare intarzieri motorii sau de limbaj, de la care pornesc si alte probleme, care vor crea dificultati ulterioare in materie de dezvoltare neuropsihica si socializare.
Tulburarea autista
Autismul propriu-zis este insotit de simptome intense si dificultati marcate in ceea ce priveste comunicarea si interactiunile sociale. Autismul afecteaza copii cu capacitati intelectuale foarte diferite, ceea ce inseamna ca IQ-ul nu este afectat de acest diagnostic.
Probabil ca cele mai evidente sunt dificultatile pe care le are un copil cu autism atuci cand vine vorba sa comunice. El nu face contact vizual cu interlocutorul, nu raspunde la solicitari verbale sau la propriul nume, tine la o rutina stricta, manifesta stereotipuri si are comportamente repetitive.
Copilul meu are simptome de autism?
In primul rand, caracteristicile copilului cu autism au cateva elemente comune – cum se vede din randurile de mai sus – insa aspectele particulare merita luate in calcul. Unui parinte ii este greu sa fie obiectiv atunci cand vine vorba despre propriul sau copil, asadar prima si cea mai importanta recomandare este sa soliciti un consult competent de neuropsihiatrie infantila la cea mai mica banuiala ca “ceva nu e in regula” cu juniorul.
Simptomele difera in functie de varsta copilului si de forma de tulburare pervaziva pe care o are acesta. Dupa cum am vazut, este mai greu sa observi simptome de autism usor decat semnele evidente, care iti sar in ochi si nu prea mai lasa loc de indoiala. Pentru a ajunge insa la o forma de autism inalt functional diagnosticul si interventia precoce sunt esentiale.
La bebelusi, semne de autism foarte evidente sunt greu de observat. Pentru ochiul antrenat sau pentru parintii care au mai mult copii poate fi evidenta lipsa de interes fata de expresii faciale, absenta contactului vizual, lipsa zambetelor sau o mimica redusa, raspunsul inconsecvent la sunete. Acesti copii mici nu agreaza sa fie tinuti in brate, pupati, imbratisati, adesea plang cand sunt alintati astfel si nu ganguresc aproape deloc.
La copii cu autism cu varsta de 1 – 2 ani simptomele devin mai evidente; este de altfel varsta la care cei mai multi parinti incep sa banuiasca existenta unei probleme. Pentru ca limbajul verbal si nonverbal au o dezvoltare accelerata in aceasta perioada, orice tulburari de limbaj devin mai evidente. Un alt semn caracteristic de autism infantil este faptul ca micutul pierde abilitatile sociale sau verbale dobandite in primul an de viata. Copilul pare pur si simplu neinteresat de lumea din jurul sau.
In functie de severitatea formei de autism diagnosticata, copilul poate avea crize de auto sau heteroagresivitate.
Autismul infantil devine tot mai evident la copiii mai mari si adolescenti. Copiii cu Asperger par sa aiba o inteligenta deasupra mediei si abilitati verbale marcate, ceea ce face ca diagnosticul sa fie si mai dificil. Totusi, ei au in continuare dificultati la capitolul interactiuni sociale: sunt foarte introvertiti, incapabili sa sustina o conversatie, nu inteleg glumele sau unele expresii, au putine arii de interes si sunt foarte concentrati asupra acestora.
Viata cu autism
Simptomele clasice ale autismul interfereaza cu modul de lucru al adultilor si cu abilitatea acestora de a lega prietenii sau de a colabora la serviciu. Consecinta fireasca este reprezentata de singuratate si schimbarea frecventa a locului de munca; nivelurile ridicate de frustrare, anxietate si depresie sunt comune in randul adultilor cu TSA.
Care sunt cauzele autismului?
O etiologie clara nu a fost inca stabilita atunci cand vine vorba despre autism. Se discuta insa despre factori de risc genetici si de mediu, despre risc crescut sau modalitati de reducere a riscului, dar inca nu exista foarte multe raspunsuri clare cand vine vorba despre cauze.
Ereditatea joaca un rol, cu siguranta, caci cazurile de autism tind sa aiba o distributie familiala. Se stie adesea despre copii cu TSA ca provin din familii in care mai exista sau au mai existat asemenea probleme. Exista anumite modificari genetice transmisibile sau care pot aparea spontan, insa ele nu reusesc sa declanseze TSA pe cont propriu, ci doar cresc riscul de manifestare a bolii.
Se pare ca din intreaga lista de tipuri de cromozomi, o dublare a unei secvente de gene de pe cromozomul 22 ar contribui la aparitia autismului.
Influenta mediului asupra ereditatii le-a devenit mai clara cercetatorilor care au observat ca unele elemente pot creste sau reduce riscul de aparitie a bolii la persoanele care au deja predispozitia genetica.
Astfel, varsta inaintata a unuia sau ambilor parinti, prematuritatea severa, greutatea mica la nastere, sarcinile gemelare cu gemeni monozigoti si sarcinile la diferenta mai mica de un an sunt factori suplimentari de risc, in timp ce administrarea de vitamine prenatale cu acid folic poate reduce acest risc.
Autismul, cauze identificate, clare si cuantificabile nu are inca, dar un lucru e cert: exista diferente de biologie a creierului fata de persoanele tipice. Unele diferente par sa afecteze neuronii si modul in care comunica acestia, in timp ce altele actioneaza la nivelul unor regiuni intinse, uneori in amandoi lobii creierului.
Uneori se observa asocierea autismului cu alte diagnostice, cum e cazul celui de facomatoza (scleroza tuberoasa)
Tratament si terapii
Nu o putem repeta suficient de frecvent: cu cat terapia incepe mai devreme, cu atat mai eficienta va fi, iar interactiunea sociala va deveni mai fireasca si mai eficienta.
Unele simptome ale autismului pot fi utilizate in terapie: ne referim in primul rand la ecolalie, care reprezinta mijlocul prin care copilul cu autism invata comunicarea. Tine cont de faptul ca factorii dezvoltarii psihice sunt altii la copilul cu TSA, iar ecolalia este cea mai buna dovada a modului diferit in care creierul acestora invata. Este valabil si pentru interactiunea cu semenii.
– Exista mai multe tipuri de terapie pentru autism. Cu ajutorul lor sunt crescute tratamentele deficitare si reduse cele excesive. Acestea sunt:
– ABA (Applied Behavioral Analysis) care li se potriveste copiilor cu capacitate mare de imitatie mare si se bazeaza pe recompense;
– TEACHH (Treatment and Education of Autistic and related Communication – Handicapped Children), un program amplu care se bazeaza pe ideea substituirii comportamentelor nedorite cu comportamente corecte;
– PECS (Picture Exchange Communication System) e o metoda care foloseste pictograme pentru a facilita comunicarea cu un copil care nu vorbeste; se pare ca metoda creste sansele de evolutie a limbajului verbal.
Autismul si sindromul Angelman
Despre autism s-au scris si se vor mai scrie tratate; totusi este important sa se faca, de la inceput, un diagnostic diferential corect intre TSA si alte afectiuni.
Autismul si sindromul Angelman au unele caracteristici comune si pot fi dificil de deosebit, cel putin intr-o prima faza. De pilda, in ambele afectiuni apar intarzieri de dezvoltare motorii si de limbaj, poate aparea dizabilitate intelectuala, comportamente repetitive si, dupa varsta de 3 ani, crize.
Totusi, sindromul Angelman are simptome care contribuie la o mai usoara diferentiere: copiii rad si zambesc frecvent, sunt mult mai extrovertiti, cu momente evidente de fericire si entuziasm si prezinta deseori dificultati in ceea ce priveste echilibrul si deplasarea. Miscarile lor nu sunt fluide, pot avea o hipopigmentare evidenta si microbrahicefalie.
Autismul virtual
Poate ca ai auzit in ultima vreme vorbindu-se tot mai des despre autism virtual. El ii afecteaza in mod deosebit pe copiii mici care petrec mult timp in fata ecranelor, urmarind videoclipuri sau jucand jocuri video. In special la copiii cu varste intre 0 si 4 ani, indepartarea ecranelor din vietile lor a avut efecte spectaculoase in reducerea pana la disparitie a simptomelor, ceea ce demonstreaza ca nu discutam despre autism per se, ci despre o problema temporara generata de supraexpunere. Practic, discutam despre cum dezvoltarea creierului si a abilitatilor sociale ai fost afectate de timpul petrecut online.
Ecranele au un efect aproape hipnotizant asupra copiilor, care nu reuseste sa isi mai distraga si concentreze atentia la altceva. Zgomotul si lumina genereaza emotii foarte intense, carora copilul nu le poate face fata, rezultatul fiind manifestat concret intr-un nivel crescut de agresivitate si violenta.
Poti preveni autismul?
Tulburarile din spectrul autist sunt afectiuni complexe, care in prezent se pare ca afecteaza 1 din 68 copii. Evident, se ridica intrebarea daca poti face ceva pentru a minimiza riscul si pentru a preveni ca tocmai copilul tau sa fie afectat. Unele cercetari spun ca unele schimbari din timpul conceptiei, al sarcinii si chiar al nasterii pot creste riscul de autism la copiii la care exista deja aceasta predispozitie genetica.
Inca din al doilea trimestru de sarcina se pot observa modificari la nivelul creierului copiilor cu autism. Si daca nu poti modifica bagajul genetic, poti incerca sa modelezi conditiile de mediu pentru a reduce riscul.
Bebelusii nascuti de mame cu anemie feripriva au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta autism, fierul fiind esential pentru dezvoltarea normala si corecta a creierului. Mai mult, anemia predispune si la alte tipuri de patologii, in special la infectii, de aceea un supliment pentru imunitate va contine si fier. Reducerea gradului de expunere la poluare poate fi de asemenea de ajutor.
Exista studii care indica posibila existenta a unei corelatii intre IMC al mamei inainte de conceptie si riscul copilului de a dezvolta autism, dar ipoteza nu a fost confirmata.
O distanta de 2 – 5 ani intre doua sarcini succesive pare sa fie o alegere care reduce riscul de aparitie a unei TSA. aportul regulat de acid folic inainte de conceptie si pe perioada sarcinii poate fi, de asemenea, de ajutor.
Utilizarea medicamentelor antidepresive pe perioada sarcinii este asociata unui risc crescut de TSA la copil, dar inca nu s-a determinat daca acest risc se datoreaza medicamentelor sau depresiei propriu-zise. Unele medicamente care trateaza epilepsia par sa aiba acelasi efect de crestere a riscului.
Este de asemenea de preferat ca femeile sa evite cat mai mult expunerea la compusi chimici in perioada sarcinii. Unele metale, unele pesticide si ftalatii par sa fie asociati cu o crestere a riscului ca bebelusul sa dezvolte TSA. E preferabil sa eviti substantele folosite pentru a ignifuga diferite materiale, ba chiar si unele cosmetice. Limiteaza consumul de alimente din conserva, evita sticlele de apa facute din plastic sau aluminiu si fereste-te de cosmeticele care includ parfumuri.
Si foarte important, nu uita ca nu exista garantii!
