Gripa este produsa de un virus respirator foarte contagios. Familia din care fac parte virusurile gripale este una mare si poate ai auzit deja ca exista mai multe tipuri, dintre care cel mai frecvent mentionate sunt A si B.
Gripa, denumita in termeni de specialitate si influenza, este o boala virala care afecteaza aparatul respirator. Ea e frecvent intalnita in perioada de toamna si iarna si se raspandeste prin intermediul particulelor de saliva si a secretiilor imprastiate atunci cand o persoana tuseste sau stranuta.
Exista mai multe tipuri de gripa si suntem siguri ca te-ai intrebat, nu o singura data, care e diferenta dintre tipul A si tipul B, despre care ai tot auzit mentionandu-se la televizor.
Contents
Care sunt diferitele tipuri de gripa?
Exista, de fapt, nu mai putin de 4 tipuri de virus gripal: A, B, C si D.
Virusurile de tip A si B sunt cele care determina epidemiile de gripa sezoniera anuale.
Virusul gripal de tip A poate infecta numeroase specii, in afara de oameni, inclusiv pasari si porci. Avand in vedere ca are atat de multe gazde potentiale si ca virusul are capacitatea de a se modifica intr-un timp relativ scurt, virusurile din grupa A pot determina aparitia unei pandemii.
Virusul gripal de tip B infecteaza numai oamenii.
Virusul gripal de tip C poate infecta oamenii, dar apare si la caini si porci.
Virusul de tip D infecteaza bovinele si nu exista, pana in prezent nici un caz documentat de infectie la om.
Subtipuri de virus gripal A
Influenta A este impartita, la randul ei, in doua subtipuri. Acestea se bazeaza pe combinatii diferite intre doua proteine de pe suprafata virusului: hemaglutinina (H) si neuraminidazele (N). exista 18 subtipuri de hemaglutinina si 11 subtipuri de neuraminidaza.
Doua dintre cele mai frecvent intalnite subtipuri de virus de tip A sunt H1N1 si H3N2.
In continuare, aceste subtipuri de impart in diferite tulpini.
Virusul gripal B
Spre deosebire de virusul gripal de grup A, nu exista mai multe subtipuri de virus de tip B. Totusi, si aceasta categorie poate fi subclasificata, mai departe, in mai multe linii virale si tulpini.
A versus B: Prevalenta
Se estimeaza ca 75% dinre cazurile se gripa sezoniera sunt produse de tulpini din grupul A. Virusul de tip B este responsabil pentru restul de 25% dintre infectii.
Statistic, se pare ca fiecare sezon gripal debuteaza cu cazuri de gripa A si se incheie prin cresterea frecventei cazurilor infectate cu subtipul B.
A versus B: Contagiozitate
Atat gripa de tip A cat si cea de tip B sunt foarte contagioase. Persoanele infectate raspandesc virusul pana la o distanta de 2 metri atunci cand tusesc sau stranuta. Dar infectarea se poate produce si prin atingerea unei suprafete contaminate si atingerea ulterioara a nasului sau gurii.
A versus B: Tratament
Tratamentul pentru gripa este acelasi, indiferent de tulpina cu care te-ai infectat. Ca in cazul oricarui alt virus, nu exista un tratament tintit, care sa omoare microbul care determina infectia. Mai degraba se urmareste ameliorarea simptomelor pana cand virusul este eliminat pe cale naturala.
Medicatia antivirala poate reduce durata de evolutie a bolii si poate scadea si intensitatea simptomelor. Cele mai frecvent utilizate substante antivirale sunt zanamivir (Relenza), oseltamivir (Tamiflu) si peramivir (Rapivab).
Toate aceste substante reduc capacitatea virusului de a se elibera din interiorul celulelor infectate. Ele sunt eficiente mai ales atunci cand sunt administrate in primele 48 de ore de boala si nu au nici un fel de actiune asupra gripei de tip C.
Pentru disconfortul cauzat de durerile musculare, nas infundat si febra, se pot administra medicamente uzuale eliberate fara reteta.
Odihna, o dieta sanatoasa si echilibrata, consumul unei cantitati adecvate de lichide sunt foarte utile in a sustine functia de aparare a organismului, care va face fata mai usor infectiei.
A versus B: Gravitate si recuperare
O infectie gripala necomplicata cu virus de tip A sau B cauzeaza infectii care pot dura in jur de o saptamana. Unele persoane prezinta tuse reziduala sau o stare de oboseala si la doua saptamani dupa infectie.
Unele dintre subtipurile de influenta A pot cauza o boala mai severa decat altele. In special virusul de tip H3N2 se asociaza cu un numar mai mare de spitalizari si de decese la copii si la batrani.
In trecut se credea ca infectia cu virus de tip A este mai grava decat cea cu virus de tip B, dar un studiu efectuat in 2015 a demonstrat ca severitatea bolii si mortalitatea sunt similare indiferent de tulpina infectanta.
Un studiu canadian asupra unui esantion statistic de copii cu varsta mai mica de 16 ani a demonstrat ca infectia cu virus de tip B se asociaza unui risc de mortalitate mai mare decat cea cu virus de tip B.
Gripa de tip C este considerata cea mai usoara; la adulti, ea produce o infectie respiratorie usoara la adult, dar poate determina simptome severe la copiii mai mici de 2 ani.
In SUA, CDC a estimat ca intre 2010 si 2018 au existat intre 9.3 si 49 milioane de imbolnaviri, cu 140.000 – 960.000 de cazuri spitalizate si cu 12.000 – 79.000 decese.
Datele din anii 2017 si 2018 arata ca 84.1% dintre probele pozitive erau infectate cu influenza de tip A si doar 15.9% cu virus de tip B. In ceea ce priveste persoanele spitalizate, 85.4% erau asociate gripei de tip A si 13.2% celei de tip B.
A versus B: Acoperire vaccinala
Vaccinul impotriva gripei sezoniere este produs cu cateva luni inainte de debutul urmatorului sezon gripal, pe baza informatiilor detinute din cel anterior si pe studii care spun ce tulpini vor fi, cel mai probabil implicate in infectiile noi.
Uneori, forma de virus circulanta sufera o mutatie de la un sezon la altul. Alteori se poate intampla ca predictiile cercetatorilor sa nu fie identice cu realitatea. Consecinta este ca eficienta vaccinului poate fi mai mica decat cea preconizata, dar chiar si asa, vaccinarea ofera un nivel superior de protectie impotriva virusurilor circulante.
Este important de stiut ca protectia pe cate o ofera vaccinarea este mai mare decat alte tentative de a te tine departe de imbolnavire, cum sunt purtarea de masca medicala, igiena frecventa a mainilor si asa mai departe.
Vaccinul antigripal este, adesea, trivalent sau tetravalent. Cele trivalente protejeaza impotriva tipului A, subtipului H1N1 si subtipului H3N2 si a tipului B. Cel tetravalent include o valenta suplimentara impotriva unei alte tulpini din tipul B.
