Ce sa (nu) ii spui unei femei care tocmai a pierdut o sarcina
Putine experiente sunt considerate la fel de devastatoare pentru o femeie, ca intreruperea spontana a unei sarcini dorite, asteptate si planificate. In aceste momente, in care nevoia de sustinere psihologica este atat de mare, oamenii au tendinta de a evita persoana in suferinta, de teama ca nu vor sti sa se comporte firesc in preajma ei.
Iar cele mai bune intentii, provenind din partea cuiva care nu a trait aceeasi experienta, si deci nu are o idee prea clara despre cum se simte o asemenea pierdere, pot duce la gafe de proportii, sau la adancirea sentimentului de tristete, disperare sau critica la adresa propriei persoane.
In acest articol, ne propunem sa discutam despre modul in care poti discuta firesc cu o astfel de “mama de inger”, in asa fel incat sa ii oferi cateva momente de consolare, sau cel putin sa nu ii adancesti si mai mult suferinta.
Acum avem si grup pe Facebook:
Pastreaza lucrurile clare si simple
Nu incerca sa amesteci nici logica, nici vointa divina, nici medicina, in ceea ce tocmai s-a intamplat. E suficient sa spui “Ne gandim la voi”, sau “Imi pare rau pentru ce s-a intamplat”, sau daca relatiile sunt destul de apropiate, sa oferi un umar si sa devii un ascultator rabdator atunci cand e nevoie.
Iar daca iti este greu sa iti exprimi regretul in cateva cuvinte simple, gandeste-te cat de greu ii este prietenei tale sa treaca printr-o intrerupere de sarcina, si pune mana pe stilou si pe hartie….sau pe tastatura, si redacteaza un mesaj scris.
NU spune niciodata “Lasa, ca faceti altul”
Indiferent de varsta parintilor care au trecut printr-o asemenea pierdere, de cat de asteptata sau din contra, de surprinzatoare a fost sarcina, sa le sugerezi ca oricand pot face un alt copil este jignitor si denota o lipsa crasa de empatie si de intelegere fata de emotiile prin care trec acestia.
Fraza este menita sa ofere o incurajare si sa transmita ca cel mai probabil, urmatoarea sarcina va evolua bine si fara sa se repete problemele de la prima, insa perceptia prietenilor tai atat de incercati nu va fi similara cu a ta. “Chiar daca nimeni si nimic nu va inlocui acest bebelus, sper ca in curand sa va bucurati de copilul pe care il meritati” este o afirmatie mult mai neutra si mai bine primita.
Planifica un omagiu pentru copilul pierdut
Una dintre cele mai frumoase idei poate fi sa le oferi prietenilor ocazia sa planteze un copacel in amintirea bebelusului care nu s-a nascut niciodata, sau sa le oferi un alt cadou personalizat, durabil, care sa le ofere senzatia ca micutul lor este mereu viu in memoria lor, ca ceva din el este in permanenta alaturi de ei. O sarcina oprita in evolutie, in cazul careia se trece printr-un avort medicamentos sau printr-un chiuretaj planificate, nu e cu nimic mai usoara decat un avort spontan sau unul menstrual.
NU spune niciodata ca “Toate se intampla pentru un motiv”
Acest gen de afirmatie este, pana la urma, o platitudine care nu face decat sa trezeasca emotii negative, disperare si revolta. Care sa fie acel motiv atat de important incat sa fi costat viata copilului, atat de dorit si de asteptat? “Poate ca asa e mai bine” suna de-a dreptul cinic in urechile unui parinte care a suferit o asemenea pierdere, pentru ca, ceea ce nu inteleg cei din anturajul cuplului, este ca, pentru ei, nu exista nici o diferenta intre aceasta pierdere de sarcina si moartea unui copil nascut si iubit: sunt exact la fel.
Poti sa te oferi sa aduci mancare gatita
Atata timp cat aceasta idee este una buna si apreciata in cazul in care familia ajunge acasa cu un nou-nascut sanatos in brate, ea e cu atat mai valoroasa cand casa e acum pustie, iar camera proiectata pentru bebelus a ramas goala. Este destul de probabil ca in perioada de doliu, fireasca, nici unul dintre cei doi membri ai cuplului sa nu aiba energie sau interes pentru a desfasura diverse treburi casnice, cum ar fi gatitul.
Sa primeasca din cand in cand o masa calda, preparata cu grija de mana unor prieteni este cu siguranta mai placut decat sa comande fast food. Daca iti permiti sa iti faci un obicei regulat din asta – o data la doua zile, de pilda – e cu atat mai bine, pentru ca le oferi sentimentul ca nu sunt singuri, ca cineva este acolo langa ei si se gandeste cu adevarat la ei si la suferinta prin care au trecut.
NU spune ca bebelusul plecat “este intr-un loc mai bun”
Singura replica spontana pe care o poate genera acest gen de afirmatie este ca cel mai bun loc in care se poate afla un bebelus sunt bratele parintilor sai, lucru evident imposibil. In plus, o asemenea afirmatie este o trimitere destul de directa la religie, care poate fi riscanta in conditiile in care nu iti este foarte clar care sunt relatiile respectivilor cu aceasta, sau care este credinta pe care o imbratiseaza. Si chiar daca ii cunosti ca fiind piosi si practicanti, e posibil ca in aceste momente, relatia lor cu divinitatea sa nu fie cea mai buna, iar afirmatia ta sa nu faca decat sa puna paie pe foc. E greu sa nu intrebi divinitatea de ce tocmai tu te-ai confruntat cu iminenta de avort sau cu o sarcina fara embrion.
Incurajeaza-i sa isi aminteasca de bebelus
Exista numeroase ritualuri pe care parintii le considera benefice pentru ca le ofera un sentiment de vindecare sau de alinare. Unele cupluri aleg ca la o anumita data cu semnificatie pentru ei, sa lanseze baloane, sau sa le ofere copiilor; altii decid sa faca un caiet cu amintiri, sau sa isi umple casa cu buchete dintr-o anumita floare.
Este putina alinare care le-a mai ramas si care ii ajuta sa se simta mai bine, indepartand sentimentul de vinovatie pentru ca si-ar fi uitat copilul pierdut cu ani in urma.
Daca vine vorba despre bebelus, nu schimba subiectul discutiei si nu il evita; spune-i pe nume. Noteaza data la care a avut loc nefericitul eveniment si data la care ar fi trebuit sa se nasca micutul si trimite cuplului un mesaj, ca sa stie ca nu sunt singurii care se gandesc la copilul care nu mai este.
NU spune “Bine ca aveti deja un copil”
Chiar daca un copil este o continua sursa de bucurie, si, tinandu-te ocupat, te ajuta sa iti treaca timpul mai repede si ceva mai usor, faptul ca ai deja unul, doi sau cinci copii nu reprezinta, in sine, o consolare.
Atunci cand o femeie pierde o sarcina, ea pierde un copil si tot viitorul acestuia, pierde planurile pe care si le facuse si bucuria familiei complete. Chiar daca ar avea, deja, o mica echipa de fotbal in “ograda”, asta nu ar face-o sa planga mai putin dupa acela pe care l-a pierdut.
O situatie particulara este cea a femeilor care duc o sarcina multipla si doar unul dintre bebelusi se opreste din evolutie. In acest caz, sentimentele experimentate de acestea pot fi mult mai tulburatoare, caci durerea pricinuita de pierdere intra in contradictie cu bucuria ca celalalt copil se simte bine.
NU spune “Bine ca nu era o sarcina avansata”
Pierderea unei sarcini la primul control medical, cand obstetricianul care se presupune ca iti confirma sarcina de care aflasesi cu un test cumparat de la farmacie te anunta ca sacul embrionar este gol, sau ca inimioara care ar fi trebuit deja sa bata de doua saptamani nu exista, nu este in nici un fel mai putin dezamagitoare decat pierderea in saptamana a zecea, sa spunem.
Chiar daca din punct de vedere medical, o pierdere de sarcina este mai “simpla” in primul trimestru decat mai tarziu, este destul de probabil ca pentru parinti, diferenta sa nu fie atat de mare.
NU ignora intreaga situatie
Uneori, oamenii se simt stingheriti sa vorbeasca despre asta, pentru ca nu stiu ce sa spuna si nici nu au avut timp sa se documenteze temeinic, citind carti psihologice sau carti despre sarcina utile in acest scop; alteori, ei prefera sa discute despre orice altceva, in ideea ca nu ii obliga pe parinti sa reia un subiect atat de dureros.
Uneori, simpla prezenta a prietenilor este suficienta pentru a-i face pe parinti sa se simta mai putin singuri, dar alteori, este nevoie de o vorba buna, de un simplu “imi pare rau” sau de o alta formulare neutra, care sa sa demonstreze ca bebelusul lor a existat, ca a fost o realitate si ca, desi nu a apucat sa se nasca, a contat la fel de mult ca orice alta viata.
Fii o prezenta stabila pentru o perioada indelungata de timp
Uneori, prietenii sunt “pe baricade” timp de cateva zile sau saptamani, dupa care presupun ca momentul a fost depasit si ca perioada de doliu a trecut. Realitatea prezentata de catre parintii care au suferit o asemenea pierdere si de catre psihologi, este ca un avort spontan este o trauma ale carei urme se mai pot vedea pentru multa vreme, iar daca esti cu adevarat un prieten apropiat al cuplului, si daca acesta se simte bine impreuna cu tine, poti avea surpriza neasteptata ca momentul de deschidere si exprimare a sentimentelor sa se produca dupa ceva vreme, absolut neasteptat.
Intreaba cum poti fi de ajutor
In functie de cat de apropiata este legatura pe care o ai cu cuplul respectiv, e posibil ca ei sa iti multumeasca politicos pentru oferta si sa nu apeleze la ea niciodata, sau sa iti spuna exact ce anume ai putea face pentru a-i ajuta in anumite momente mai dificile. Este de asemenea posibil ca pentru moment sa nu poti face nimic, pentru ca, peste cateva zile sau saptamani, sa te contacteze cu o anumita rugaminte.
Indiferent daca vor apela vreodata la tine, daca va fi vorba despre o iesire din rutina zilnica la un restaurant cu prietena ta atat de incercata, sau de un telefon ciudat din partea sotului ei, obligat sa plece intr-o delegatie, care te roaga sa nu o lasi singura acasa peste noapte, oferta ta de a te implica ramane valoroasa.
Intreaba pentru ce cauza ar prefera sa faci o donatie caritabila in numele copilului pierdut
Exista mai multe organizatii non-profit care desfasoara activitati caritabile atat in tara, cat si la nivel mondial. Unele dintre ele pot sustine cauze fata de care parintii copilului nenascut sa se simta apropiati; altele, ofera chiar o mica marturie a donatiei, sub forma unei diplome, de pilda.
Pentru cuplul tau de prieteni, o astfel de donatie poate fi extrem de valoroasa, in sensul in care micutul lor bebelus pierdut inainte de a fi avut ocazia sa il cunoasca, contribuie totusi la crearea unei lumi mai bune pentru noi, cei ramasi in urma sa.
Spune “Sunt aici sa te ascult cand si daca simti nevoia”
Imediat dupa nefericitul eveniment, cei mai multi parinti au o reactie de retragere pentru ca pur si simplu le este greu sa comunice cu cei din jur: se tem fie de reactiile de respingere si evitare, fie de stinghereala inevitabila, fie de sintagme neinspirate ca cele mentionate mai sus.
In plus, circumstantele ajung sa ii izoleze in scurt timp, pentru ca si prietenii fac un pas in spate in aceste clipe, si ii lasa sa isi traiasca doliul. Este foarte important sa stie ca atunci cand se simt pregatiti, pot vorbi cu o persoana cunoscuta, care sa le ofere ocazia sa isi descarce amarul adunat in suflete.
Spune-le ca e normal sa sufere
Atunci cand tendinta intregii lumi este sa iti spuna ca suferi degeaba, ca oricum sarcina era abia la inceput, ca suferi prea tare, ca oricum probabil ca bebelusul ar fi fost prea grav bolnav ca sa supravietuiasca nasterii, sau alte asemenea sintagme care se doresc a fi linistitoare, insa nu fac decat sa adanceasca suferinta, sa vina cineva care sa iti spuna ca e normal sa te doara fiecare particica din tine, sau ca e normal sa jelesti pierderea in felul tau personal, caci fiecare dintre noi reactionam diferit la perioadele de doliu, poate fi reconfortant si alinator.
Durerea nu are limita de timp
Lumea tinde sa vorbeasca despre perioada de doliu atunci cand pleaca dintre noi un suflet care a trait pentru ceva timp. Insa pierderea unui copil include, de asemenea, o perioada de doliu, iar cine iti spune ca “ai suferit destul”, ca e cazul sa “nu mai jelesti” si sa “alegi sa mergi mai departe” probabil ca nici nu stie nimic despre firea umana, nici nu exceleaza la capitolul empatie.
Cuplul isi continua vietile, dar nimic niciodata nu va mai fi la fel, asadar, daca doresti cu adevarat sa le ramai in preajma, pregateste-te sa ii accepti la pachet cu schimbarea prin care au trecut.
Spune-le ca nu e vina lor
Chiar daca o echipa de medici excelenta vine si le spune parintilor care nu au apucat sa isi tina in brate bebelusul, ca au existat N cauze pentru avortul spontan, undeva, intr-un colt al subconstientului, urla gandul ca ceva ar fi putut fi evitat sau schimbat, ca pe mama, corpul sau a tradat-o, ca intr-un fel sau altul, cineva este vinovat pentru pierderea suferita. Este foarte important ca prietenii tai sa inteleaga ca, sub nici o forma, nu este vina lor ca lucrurile au decurs astfel.
Incurajeaza-i ca, desi durerea nu va disparea, vor invata sa o gestioneze din ce in ce mai bine
Aceasta afirmatie este valabila pentru fiecare pierdere de acest gen prin care trece o persoana, fie ca e vorba despre moartea unui parinte, a unui frate sau a altui apropiat – desi, daca e sa le dam crezare celor care au trecut prin asta, nimic nu se compara cu pierderea unui copil.
Chiar daca in primele cateva saptamani, poate chiar luni, durerea este cumplita, pe masura ce trece timpul, pur si simplu inveti sa ii faci fata. Ea nu dispare si nu se estompeaza; nu uiti niciodata ca ai pierdut un copil, dar inveti sa traiesti cu acest gand, cum inveti sa traiesti fara o mana sau fara un picior.
NU folosi expresii de genul “Mai mult noroc data viitoare” sau “O sa mai aveti ocazii”
In aceasta clipa, o asemenea urare sau afirmatie este sinonima cu minimizarea acestei pierderi; seamana, un pic, cu sfaturile pe care le primesc proprietarii de pisica sau caine care abia si-au pierdut companionul, si toata lumea incearca sa le bage pe gat un alt patruped. Nu are nici o importanta daca vor mai exista ocazii sau nu; ACEST copil era special, iar ei pe acesta il iubeau si il asteptau in familie.
NU le spune “Stiu ce simti”..
…decat, daca, Doamne-fereste, chiar ai trecut si tu prin aceasta experienta. Si nici chiar atunci, s-ar putea sa NU stii de fapt cum se simt oamenii aceia de langa tine, pentru ca fiecare dintre noi isi traieste suferinta in felul sau propriu. Poate ca ei au luptat mult pana sa obtina aceasta sarcina, sau poate ca nu este prima sarcina pe care au pierdut-o, poate ca sarcina e oprita din evolutie, dar femeia inca asteapta ca ea sa se elimine in mod natural, poate a suferit un chiuretaj, sau poate resturile de tesut fetal au fost eliminate cand era singura acasa, in baie. Oricum ar fi, nu ai cum sa stii exact ce simte perechea care sta acum in fata ta.
NU ii reprosa ca nu te-au anuntat imediat
E posibil ca relatia dintre voi sa fie atat de apropiata, sa va fi impartasit atatea secrete, incat sa afli despre pierderea de sarcina de la altii, sau la mult timp dupa ce s-a petrecut, poate fi perceput ca suparator, dezamagitor sau chiar deranjant. De data aceasta, insa, lucrurile nu sunt despre tine, ci despre prietenii tai; respecta-le deciziile si dreptul la intimitate si, daca tii cu adevarat la ei, accepta vestea atunci cand o primesti si exprima-ti regretul sincer.
NU intreba “Cum asa, dar ce ai facut?”
…sau o alta formulare care ar putea insinua ca intregul eveniment i s-ar putea datora, in vreun fel, mamei. Si asa se invinovateste, probabil, peste masura pentru ceea ce s-a intamplat, chiar daca nu a avut nici o legatura cu ea; nu e cazul sa ii insufli si alte regrete, intrebari si dileme pe acest subiect.
NU merge sa iti prezinti condoleantele cu copiii dupa tine
Este un gest neinspirat si lipsit de consideratie, care nu ar face decat sa adanceasca regretele si suferinta pe care le traieste deja cuplul. Prezenta copiilor nu ii va “inveseli”, ci le va aminti despre pierderea lor. Daca respectivul cuplu mai are copii, care sunt parteneri de joaca pentru copiii tai, e o idee buna sa le organizezi o intalnire, insa prezenta micutilor intr-o casa fara copii, sau a unui bebelus, este o intruziune si o lipsa crasa de empatie.
NU le spune ca “se putea si mai rau”
Desigur, exista o multime de nenorociri care ii pot lovi pe oameni – necazurile nu au nici o limita, dupa cum ne demonstreaza viata. Insa in acest moment, sa le spui acestor oameni ca poate altii au probleme mai grave este cat se poate de dureros si de nepoliticos. Chiar daca pentru tine poate ca sarcina prietenei tale era ceva abstract, pentru ea era foarte reala si extrem de importanta.
NU te simti ofensata daca te evita
Mai ales daca esti insarcinata, este foarte posibil ca prietena ta sa te evite, pentru simplul fapt ca sa te vada mereu, cu burtica crescand, nu face decat sa ii aminteasca de propriul necaz. Poate ca pur si simplu in aceasta perioada are nevoie de putin spatiu; nu o parasi, nu o abandona, nu uita de ea, dar respecta-i nevoia de izolare, daca asta este ceea ce isi doreste si o face sa se simta mai bine.
NU oferi sfaturi legate de procedurile medicale
Mai ales daca ai trecut deja prin asta, poate ca vei fi tentata sa iti exprimi opinia despre cum ar trebui sa se incheie aceasta perioada dificila. Chiar daca intentiile tale sunt cele mai bune, chiar nu e cazul sa exprimi opinii legate de chiuretaj versus eliminarea pe cale naturala si asa mai departe.
Partenerul si medicul sunt singurele persoane cu care mamica are nevoie sa se consulte, iar medicul este singurul de ale carui opinii ar trebui sa tina seama. Sunt niste decizii foarte dificile, iar lucrurile nu sunt nicicum mai usoare nici daca este vorba despre nasterea prematura a unui bebelus mort.
De fapt, nu oferi nici un fel de sfaturi
Avand in vedere ca fiecare dintre noi reactioneaza diferit in fata unui eveniment atat de solicitant, e bine sa te abtii de la a avea o parere despre felul in care cuplul alege sa isi continue viata.
Poate ca nu esti de acord cu deciziile lor, poate ca tu ai proceda altfel, dar din fericire pentru tine, nu tu treci prin aceasta etapa de viata, asadar e mai intelept sa le fii alaturi neconditionat, fara a lasa impresia ca le judeci modul in care reactioneaza.
Tu ai trecut printr-o experienta de acest gen? Ce anume ti-a fost de ajutor, din tot ce au spus sau au facut prietenii tai? Ce anume te-a intristat si mai tare? Cum ai procedat in incercarea de a-ti consola prietena care tocmai a trecut printr-un avort spontan?
Acum avem si grup pe Facebook:
