Orice fel de sprijin e binevenit in primele luni dupa nastere
Aducerea pe lume a unui copil este un moment plin de insemnatate, care starneste emotii puternice nu numai in sufletele proaspetilor parinti, ci si a bunicilor sau a prietenilor apropiati. Toata lumea isi declara bunele intentii si isi ofera ajutorul, la nivel declarativ, insa de aici pana la a face concret ceva ca sa sprijini mama, e cale lunga. Descopera alaturi de noi cum poti sa ii vii in ajutor in mod eficient si discret, fara sa deranjezi si fara sa devii intruziv, fara sa jignesti involuntar sau sa agravezi emotiile, indoielile sau anxietatea care o stapanesc deja pe aceasta.
Vom incepe prin a spune ca, in functie de relatia pe care o ai cu mama, unele dintre lucrurile de pe lista noastra pot fi optiuni perfecte de ajutor, in timp ce altele pot fi considerate nepotrivite. Depinde de tine sa evaluezi obiectiv acest aspect si sa actionezi in consecinta.
Contents
Ofera-te sa faci cateva cumparaturi.
Este greu ca dupa nastere sa te mobilizezi ca sa te imbraci, sa imbraci si bebelusul, si sa cobori la magazinul din coltul blocului, mai ales daca vremea este ploioasa sau friguroasa.
Poti sa dai un telefon si sa intrebi daca e nevoie de ceva de jos, si indiferent de raspunsul primit, sa cumperi un fruct, un pachet din biscuitii preferati sau orice gustare despre care stii ca ii este pe plac. Un sfat util si practic este sa te rezumi la alimente cat mai putin procesate; probabil ca o mama care alapteaza va prefera sa limiteze consumul de sucuri, de pilda.
Nu veni ca musafir.
Daca relatiile sunt suficient de apropiate, in loc sa o obligi pe mama obosita si tracasata sa imbrace si tinuta de gazda, mai bine adu cu tine o cutie de bomboane de ciocolata si orienteaza-te catre ceva cu care ai putea sa o ajuti.
Ii poti spune, relaxat: “ia da sa clatesc eu farfuriile astea din chiuveta” si sa te apuci de treaba inainte sa apuce sa protesteze, sau cat isi alapteaza sugarul, poti impaturi hainele proaspat uscate.
Adu ceva de mancare.
Sa fim realisti, timpul acordat gatitului cu siguranta s-a diminuat, pana in punctul in care si mama, si tatal, mananca sandvisuri si omlete. Un borcan cu supa, o budinca, o mancare simpla de cartofi, o tocana de legume, un pandispan sunt doar cateva dintre ideile cele mai la indemana si mai practice.
Daca vrei cu adevarat sa ii faci o bucurie, orienteaza-te catre o reteta care necesita ceva timp de preparare si pe care o poate reincalzi; gratar din piept de pui cu salata probabil ca isi face si singura…
Ofera-i o dupa-amiaza pentru ea.
Sau doua ore. Sau o ora. Sau un dus in tihna. Mai ales pentru mamele care sunt multe ore pe zi singure cu bebelusii, un dus relaxat si relaxant este o raritate. Da, si proaspetii parinti au nevoie de igiena corporala si se ocupa de asta, dar sunt mereu cu urechile ciulite si pe fuga, sa vada daca nu cumva incepe sa planga bebelusul exact atunci cand sunt plini de sapun.
Unul dintre cosmarurile mamelor este ca nu isi vor auzi copilul in timp ce plange, din cauza apei care curge la dus; de aceea, ele vor opri si reporni apa de macar 10 ori la fiecare baie, tragand cu urechea la zgomotele din casa. Cat despre usa inchisa…ei bine, e un lux de care nu au parte prea des.
Deci, daca ai timp sa zabovesti, asteapta ca mamica sa termine alaptatul si preia putin bebelusul, oferindu-i linistea si relaxarea de care se poate bucura numai stiindu-si puiul supravegheat cu atentie.
Fa o poza.
Bine, nu e neaparat sa o surprinzi si pe ea in fotografie, daca e ciufulita, in pijamale, nearanjata si intr-o ipostaza nu prea flatanta, insa poti oricand sa surprinzi o imagine cu bebelusul, care oricum se schimba de la o zi la alta. Poti folosi telefonul tau, sau pe al ei, ii poti trimite poza sub forma unui mesaj, laudand-o pentru cat de bine se descurca; o vei ajuta sa se simta mai bine, in timp ce creezi o mica amintire, numai a voastra.
Nu face presupuneri.
Nu presupune ca daca tu te-ai simti ciudat sa vina o prietena sa iti calce cateva camasi, la fel va face si mamica pe care o vizitezi. Nu presupune ca daca nu mai e la primul copil, are toate lucrurile sub control si nu mai are nevoie sa se amestece nimeni in treburile ei. Vorbeste deschis despre orice propuneri sau idei ar avea si incurajeaz-o sa spuna de ce anume are nevoie si ce anume ar stingheri-o.
Scoate copiii mai mari la o plimbare.
Ritmul vietii tuturor se schimba radical atunci cand in familie apare un bebelus, dar adesea copiii sunt cei care resimt cel mai puternic asta. Deodata, tata continua sa mearga la serviciu, in timp ce mama nu mai are timp de joaca, de plimbari indelungate sau de distractie, pentru ca are mereu mainile ocupate cu micutul.
O ruda sau o prietena vesela de-a mamei, care sa ii scoata pe fratii mai mari la o plimbare de o ora, la joaca in parc, sa o tura cu bicicleta sau pur si simplu la o inghetata, poate fi o binecuvantare. Atat pentru ei, caci se vor distra si vor fi iar in centrul atentiei, cat si pentru mama, care deodata va descoperi cat de simpla e viata cu un singur copil.
Invit-o in grupul local de mamici.
Fie ca e vorba despre rutina unei intalniri saptamanale la o cafenea din apropiere, sau despre cateva mame din cartier, care se cunosc pentru ca ies mereu la plimbare impreuna, e de mare ajutor sa stie ca poate discuta despre lucrurile care o preocupa, cu alte mame incepatoare ca ea.
Poate ca nu va fi dornica de acest schimb de impresii imediat dupa ce a iesit din maternitate, insa discutiile despre experienta nasterii, despre obiceiurile bebelusilor, despre mici trucuri menite sa usureze viata, sunt mereu binevenite.
Pleaca repede.
Serios, nu trebuie sa te simti jignita de acest sfat, dar oricat de mult ar aprecia vizitele, proaspetele mame se confrunta cu o serie de provocari care pot deveni stingheritoare in pezenta altei persoane. De pilda, uneori laptele iese spontan din sani, patand in mod vizibil bluzele; alteori, este momentul mesei pentru cel mic, si se pot simti prost sa alapteze de fata cu tine.
Sau poate ca este atat de obosita, incat i-ar face tare bine sa atipeasca si ea odata cu bebelusul. Iar lista poate continua destul de mult. Asadar, desi vizitele tale sunt binevenite, apreciate si mult asteptate, ele nu ar trebui sa se prelungeasca.
Nu transforma vizita intr-una despre tine.
Stim, si in viata ta s-au schimbat lucruri, si poate ai si tu intrebari legate de felul in care va evolua relatia voastra acum dupa nasterea copilului. Toate aceste lucruri suporta un pic de amanare, pentru cand prietena ta va fi ceva mai linistita, iar viata ei va intra in noul sau fagas.
Abtine-te de la a oferi sfaturi nesolicitate.
Orice mama procedeaza asa cum stie mai bine cu copilul ei, iar daca simte ca nu se descurca, si stie ca tu ai deja experienta in acest domeniu, iti va cere ea parerea sau ajutorul. Sa ii povestesti cum bebelusul tau dormea toata noaptea de la varsta de 3 saptamani nu e de nici un ajutor, nimanui.
Ofera-i lucrurile scumpe si functionale pe care le ai de la copilul tau.
Carusel muzical, balansoar, sisteme ergonomice de transport, carucior 3 in 1, sunt numai cateva dintre obiectele de care se va bucura, pe care le va aprecia si cu ajutorul carora o vei scuti de o cheltuiala suplimentara. Pentru a scapa de orice griji, intreaba, in prealabil, ce anume ii trebuie din tot ce ai de dat; usurezi situatia si pentru tine, si pentru ea, caci poate sunt obiecte pe care nu doreste sa le primeasca sau sa le foloseasca, si se va simti pusa in incurcatura daca se trezeste cu ele direct la ea acasa.
Ascult-o, cu adevarat.
Intreab-o cum se simte, dar nu incerca sa o consolezi minimizandu-i trairile. Nu ii spune “Lasa, ca trece”, nu ii spune “Lasa prostiile, uite ce copil frumos ai” sau alte lucruri asemanatoare. Fiecare dintre emotiile ei este unica si perfect intemeiata, importanta si pretioasa pentru ea, de aceea e bine sa te abtii de la a le eticheta sau califica. Sa ii spui ca isi face griji inutile nu o va linisti, ci o va face sa simta ca nu o asculti si nu o intelegi.
Nu face previziuni.
Atunci cand ea se chinuie cu colici, nopti nedormite, ajutatul bebelusului sa ragaie si ingrijorari legate de frecventa scaunelor, nu are nici un sen sa ii spui ca “asta e partea usoara, stai sa vezi cand ies dintii/incepe diversificarea/raceste prima oara” si alte asemenea evocari fioroase care ii presara calea ca parinte, cu tot felul de nenorociri de acest gen.
Sustine-o.
Orice noua mama are nevoie sa se descopere, ca parinte. Ca sa poata face asta, are nevoie de spatiu sa se desfasoare. Daca tot ceea ce face este judecat, cantarit sau comparat, nu va avea niciodata ocazia sa afle cum ar fi facut ea lucrurile, de fapt.
Sunt momentele ei pretioase, pe care un anturaj prea insistent vrea sa le croiasca dupa tiparul sau, in loc sa o sustina pur si simplu in a-si alege calea. In loc sa ii spui cum ai facut tu, cum ai citit ca ar fi bine sa faca, cum au facut cunostintele comune, ma bine laud-o pentru toate lucrurile grozave pe care le face ea insasi, pentru cum se descurca cu schimbarile din viata ei.
Tu ce ti-ai fi dorit sa mai faca in plus, pentru tine, prietenii sau familia? Ce anume crezi ca ti-ar fi usurat primele zile acasa cu bebelusul, primele saptamani petrecute in rolul de mama?
Loading...
