Stresul poate afecta dezvoltarea pe termen scurt si lung a bebelusului
Stresul este considerat cel mai mare ucigas al zilelor noastre, si probabil ca aceasta paralela nu este intamplatoare, avand in vedere in cate patologii este implicat. Pe de alta parte, in fiecare zi suntem supusi unor niveluri diferite de stres, iar gravidele nu fac in nici un caz exceptie.
Intens, frecvent sau prost gestionat, el poate produce, insa, probleme serioase in perioada sarcinii, cu atat mai mult cu cat el nu o afecteaza numai pe viitoarea mama, ci si pe bebelus. Descopera concluziile la care au ajuns cercetatorii care s-au dovedit preocupati de aceasta problema.
Primul studiu pe care il vom aduce in discutie este semnat de Vivette Glover, profesor de Psihobiologie la Imperial College din Londra, si de Jane Barlow, profesor de Sanatate Publica la Universitatea din Warwick. Ambele cercetatoare sustin ca, desi o sarcina relaxata este tot ceea ce isi doresc atat viitorii parinti, cat si medicii care monitorizeaza evolutia lucrurilor, lucrurile nu se intampla aproape niciodata astfel, din cauza nivelului crescut de anxietate pe care il traieste, adesea, gravida.
Statistic, se crede ca anxietatea afecteaza intre 12 si 20% dintre femeile insarcinate, ea traducandu-se printr-o stare de ingrijorare fata de ceea ce urmeaza sa se intample in viitor. Iar aceasta stare de lucruri este agravata de faptul ca exista si alte probleme, de data aceasta sociale, cu care se confrunta gravida, pentru ca s-a demonstrat ca aproximativ 30% din cazurile de violenta domestica debuteaza in perioada sarcinii, iar 9% dintre femei sunt abuzate in sarcina sau dupa nastere. Si ca lucrurile sa fie si mai ingrijoratoare, atat anxietatea cat si abuzul se asociaza cu o crestere enorma a riscului de a dezvolta depresie postnatala.
Tipurile de stres care il pot afecta pe bebelus
Ca indivizi, suntem in fiecare zi supusi unui nivel redus de stres; atunci cand ne intrebam daca nu cumva vom intarzia pentru ca autobuzul se lasa asteptat, sau daca vom gasi loc de parcare odata ajunse la destinatie, creierul nostru reactioneaza ca in fata unei situatii ingrijoratoare, careia trebuie sa ii gaseasca o solutie.
La unele persoane, cu o fire mai anxioasa, acest gen de dileme care nici macar nu ar trebui bagate in seama, genereaza un raspuns disproportionat.
Concluzia studiilor efectuate pana in prezent este ca atat aceasta agitatie zilnica poate afecta dezvoltarea fatului, cat si evenimente majore din familie, cum e decesul unei persoane apropiate, sau dezastre naturale de tipul unui uragan, atentat terorist, incendiu de proportii si asa mai departe, chiar daca gavida se afla la mare distanta si nu este influentata direct, concret, de evenimente, ci doar afla despre ele din presa si empatizeaza cu cei afectati.
Problemele in relatia cu partenerul sunt un alt motiv de stres, din pacate frecvent intalnit si cu efecte negative. Atat anxietatea, cat si depresia pot afecta dezvoltarea bebelusului.
Impactul anxietatii si depresiei asupra sarcinii
Asa cum o arata unele carti despre sarcina, ambele patologii pot avea efecte adverse atat asupra modului in care se desfasoara sarcina, cat si mult mai tarziu, de pilda la varsta la care bebelusul va fii ajuns adolescent. De pilda, s-a demonstrat ca un eveniment negativ intens, cu impact emotional puternic, cum e decesul unui parinte, sau a unui alt copil, petrecut in primul trimestru de sarcina se asociaza cu o frecventa ridicata de aparitie a malformatiilor congenitale.
Alte forme de stres, mai putin grave, care survin in aceeasi perioada, se asociaza cu o greutate mica la nastere si o schimbare a raportului intre fete si baieti, caci in populatiile expuse unui asemenea tip de stres se nasc mai multe fete si mai putini baieti decat de obicei.
Dar acestea nu sunt singurele consecinte directe ale actiunii stresului; exista si alte efecte, pe termen mai lung. Stresul matern poate fi asociat cu probleme de dezvoltare cognitiv-comportamentala, cu un temperament dificil, tulburari de somn, o atitudine foarte tematoare sau performante cognitive reduse.
Evaluarea copiilor cu varste cuprinse intre 3 si 16 ani demonstreaza, in cazul lor, o dublare a riscului de a dezvolta probleme emotionale, mai ales anxietate, depresie sau ADHD. Exista, de asemenea, doua studii care indica existenta unei legaturi intre schizofrenie si trairea, de catre mama, a unui soc puternic in perioada sarcinii.
Exista studii efectuate atat pe animale, cat si pe subiecti umani, care demonstreaza ca stresul experimentat de catre mama are rezultate fizice si fiziologice concrete. De pilda, s-a remarcat o reducere a densitatii substantei cenusii, element ce poate fi asociat atat tulburarilor psihice, cat si unui nivel redus de dezvoltare cognitiva. Tot stresul pare sa fie responsabil si de tulburari ale echilibrului hormonal.
Exista o perioada in care sarcina este mai sensibila la stres?
Pentru moment, cercetatorii nu sunt foarte fermi in aceasta privinta, caci aceasta concluzie depinde foarte mult de diverse variabile: care este consecinta avuta in vedere, tipul si intensitatea cu care a actionat factorul stresor, sau pentru cat timp a intervenit acesta.
Totusi, cele doua studii care au examinat aparitia cazurilor de schizofrenie au concluzionat ca cea mai mare vulnerabilitate este in primul trimestru, cand se petrece migrarea celulelor neuronale catre locul lor final din creier, interventia in cadrul acestui proces fiind direct legata de aparitia tulburarii. Pe de alta parte, s-a constatat ca aparitia comportamentelor antisociale este mai degraba asociata stresului survenit in ultima perioada a sarcinii.
O alta echipa de cercetatori a demonstrat ca un stres major survenit in perioada conceptiei (moartea unui parinte, un divort) se asociaza cu un risc crescut de aparitie a malformatiilor cadiace, a buzei de iepure si a defectelor de tub neural. Un alt studiu efectuat intr-o populatie expusa unui cutremur puternic a aratat ca femeile care se aflau in perioada respectiva la inceputul sarcinii, au nascut inainte de termen.
Cum actioneaza, efectiv, stresul, pentru a determina toate aceste schimbari?
Chiar daca cercetatorii recunosc ca nu au deslusit inca toate misterele care inconjoara aceste procese, se pare ca stresul reuseste sa modifice mediul intrauterin caruia ii este expus fatul, ceea ce are consecinte imediate si pe termen lung.
Unul dintre mecanismele studiate, de pilda, este reprezentat de expunerea prelungita a bebelusului la hormonii corticoizi, in special la cortizol, ceea ce afecteaza bariera enzimatica placentara, care devine mai permisiva si permite trecerea unei cantitati mai mari de hormon catre fat.
Serotonina este un alt mediator chimic care ar putea fi implicat in aceste mecanisme. In perioada sarcinii, serotonina actioneaza ca un regulator al diviziunii celulare, iar studiile efectuate pe animale au demonstrat ca variatiile nivelului de serotonina se asociaza cu modificari comportamentale aparute la pui.
Tot stresul prenatal determina modificari ale ADN-ului, intervenind, de pilda, asupra receptorilor pentru cortizol; mecanismul a fost clar descris la animalele de laborator. La oameni este dovedit ca stresul generat de existenta unui partener violent in cuplu, determina exact aceeasi schimbare a ADN-ului, identificata la varsta adolescentei.
La viitoarea mama, stresul deregleaza functionarea axului hipotalamus – hipofiza – suprarenale, responsabil, printre altele, de generarea raspunsului inflamator. De aceea, mamele sunt mai susceptibile la a dezvolta diverse infectii, dar manifesta si un comportament usor modificat, caracteristic unei stari de boala: lipsa de apetit, dezinteres fata de ideea de nutritie sanatoasa, somn insuficient sau activitate fizica redusa, toate acestea avand un impact negativ asupra modului in care decurge sarcina.
Factorii care genereaza un nivel moderat de stres declanseaza, cel mai adesea, nastere prematura sau determina o greutate mica la nastere, ambele elemente aducand cu ele alte riscuri, cum sunt cele de dezvoltare a astmului si a alergiilor, dar traducandu-se uneori si in modificari la nivelul functiei cognitive sau la nivel comportamental.
Fara a intra in mai multe detalii legate de fiziologia sarcinii, pe care le poti aprofunda multumita linkurilor disponibile la finalul articolului, vom concluziona ca stresul determina schimbari importante in modul de functionare al sistemelor nervos, endocrin si imunitar ale mamelor, ceea ce se asociaza cu nastere prematura, greutate mica la nastere si scurtare a duratei gestatiei (creste procentul de nasteri declansate in saptamanile 37 – 40).
Care sunt efectele pe termen lung ale stresului in sarcina?
Un numar in crestere de studii demonstreaza ca stresul ante-natal determina modificari comportamentale, fiziologice si imunologice asupra produsilor de conceptie, fie ei animale sau oameni. La sobolani, s-a demonstrat ca puii exprima modificari importante legate de comportamentul sexual si de cel de ingrijire, in cazul in care mamele lor sufera un stres semnificativ in perioada de gestatie.
Exista, de asemenea, indicii clare ca astfel de modificari se intalnesc si la oameni, in diverse populatii care au fost expuse unui stres semnificativ. De pilda, s-au studiat abilitatile cognitive ale unor copii in varsta de 5 ani si jumatate, ale caror mame au fost expuse in sarcina unei furtuni de zapada devastatoare, si s-a constatat ca toti prezinta anumite deficiente cognitive. Factorii de risc pentru schizofrenie au fost mai frecventi la copiii mamelor care au suferit aceasta trauma in prima parte a sarcinii.
Reactivitatea copiilor nascuti din mame care au fost expuse stresului este mai intensa, ceea ce e important pentru ca s-a constatat ca aceasta reactivitate este legata de tipul de temperament emotional pe care il dezvolta individul mai tarziu in viata. Astfel, bebelusii nascuti la termen, din sarcini sanatoase, dar in care s-a identificat un asemenea element generator de stres sunt mai greu de linistit in primele luni de viata, si descrisi ca foarte temperamentali ceva mai tarziu.
Hormonii de stres eliberati de catre mama patrund in circulatie si ajung in corpul fatului, unde, in prima parte a sarcinii, au acces la neuronii in plina dezvoltare; rezultatul este ca se formeaza un numar crescut de receptori pentru cortizol, ceea ce determina o sensibilitate crescuta la stres a noului individ.
Pe de alta parte, aceste modificari apar intr-o zona a creierului denumita hipocamp, care este implicata in procesele care tin de memorie, ea fiind serios afectata la subiectii animali studiati, ceea ce ii face pe cercetatori sa creada ca acelasi proces se petrece si in cazul bebelusilor. Indivizii nascuti din mame stresate manifesta un nivel crescut de anxietate, care se mentine pe toata durata vietii, impreuna cu diverse tulburari de atasament si afective.
Si sistemul imunitar al copilului este afectat, caci acei bebelusi care provin din mame stresate se imbolnavesc mai frecvent in primii ani de viata, in schimb sunt adesea afectati de alergii si astm.
Administrarea prenatala de dexametazona, folosita pentru a ajuta la maturizarea plamanilor fatului in cazul existentei unui risc de nastere prematura, dar care este si un glucocorticoid destul de puternic, deci facand parte din clasa hormonilor de stres, se asociaza cu un numar redus de celule in timus si splina, ceea ce altereaza functia imunitara a bebelusului.
Daca discutam despre incidente majore, este evident ca nu este alegerea nici unei viitoare mame sa fie expusa la asa ceva. Cu toate acestea, daca alegi, in acest noian de evenimente, sa apelezi la ajutor specializat, poti invata sa pastrezi lucrurile sub control si sa iti autoreglezi raspunsul afectiv la acest gen de evenimente.
Daca stresul zilnic al treburilor marunte este cel care te macina, cu atat mai mult este important sa incerci sa practici exercitii de relaxare sau de mindfulness, sa apelezi la activitati placute care te ajuta sa te destinzi la sfarsitul fiecarei zile, sau sa discuti despre lucrurile astea cu un terapeut sau cu un trainer de dezvoltare personala.
In final, iti punem la dispozitie cateva linkuri pe care le poti accesa ca sa descoperi mai multe pe subiectul efectelor pe care le poate avea stresul in perioada de sarcina:
Cum ameliorezi durerile de sciatica in timpul sarcinii
Despre anxietate si depresie in sarcina
Poate stresul sa afecteze bebelusul?
