Salut! Bine te-am regasit!
Azi am pregatit pentru tine un interviu cu o mama care a divortat inca din perioada sarcinii. Andreea Ionescu isi creste singura copilul, dupa ce s-a despartit de un sot care se lupta cu dependenta de jocuri de noroc. In interviu poti citi despre cum s-a vindecat Andreea dupa divort, inclusiv cu ajutorul psihologului, ce ii spune copilului ei despre tata, dar si ce i se pare cel mai greu la a fi mama singura.
Cum a fost, pentru tine, experienta divortului?
Traumatizanta. De la fizic, la emotie, fiecare parte din mine a trecut printr-o trauma. Am simtit tradarea, abandonul, disperarea si lipsa unui reper. Imi asum partea mea de vina, eu simt totul intens si iubesc total, e in natura mea. Imi asum vinovatia in incapacitatea de a accepta ca nu pot salva pe nimeni.
Divortul are efecte asupra intregii familii; lasand la o parte cazurile de abuz (violenta, alcoolism, abuz sexual etc), care e momentul in care crezi ca ai dreptate sa spui “asa nu se mai poate” si sa pui punct unei casnicii care “nu merge”?
Prima data cand m-am gandit serios la divort a fost cand am aflat ca fostul meu sot meu era dependent de jocuri de noroc. Nu mai era doar o placere de a calcula niste sanse de castig la fotbal, ci o nevoie compulsiva de a baga bani in niste aparate colorate. Atunci am simtit prima data ca nu imi pot asuma o viata langa un om cu o asemenea dependenta. Ulterior insa, am reconsiderat si am mai dat o sansa, sperand ca dragostea sa fie mai importanta, poate chiar sa inspire o lecuire sau un motiv de lupta cu dependenta. Avusesem modele de succes in acest sens, barbati care au cautat ajutor specializat si au reusit. M-am inselat.
Sunt multe motive pentru care esti indreptatit sa spui ca e prea mult. De la lipsa de respect, la simpla nepotrivire, toate sunt motive pertinente, dar consider ca atunci cand relatia e mai multa munca decat fericire, e un semnal de alarma.
Cum i-ai vorbit copilului despre divortul vostru?
Eram insarcinata in timpul divortului, insa la momentul potrivit copilul va auzi adevarul. “Mami si tati au divortat, amandoi te iubesc, dar doar eu sunt langa tine.”
Nu imi voi minti copilul. Are deja un album pregatit, acolo sunt poze cu mami si tati de la nunta, de la petreceri, de cand ne-am cunoscut. Va sti intotdeauna adevarul, adaptat varstei si capacitatii sale de a intelege.
Cum l-ai ajutat sa treaca peste acest moment?
Fiul meu, in lipsa tatalui, a beneficiat de prezenta zilnica a tatalui meu. Avand un singur set de bunici in viata lui, copilul meu s-a bucurat cumva de toata atentia celor trei, eu, mama si tatal meu. Pot spune chiar ca e un copil fericit, sanatos si ca relatia cu tatal meu il ajuta.
Care au fost si inca sunt cele mai mari provocari pentru tine, ca mama singura, in aceasta formula de familie monoparentala?
Cea mai mare provocare ramane fara indoiala jonglatul continuu; cu obligatiile, cu placerile, cu nevoile. Intre joaca, educatie, gatit, curatenie, rufe, plimbari, gradinita, munca, voluntariat, implicarea in Consiliul Local, toate ma solicita si niciodata nu exista o zi dedicata unei singure activitati. Sunt toate deodata. Ceea ce ma doare cel mai tare este faptul ca nu ii pot oferi baiatului meu mama pe care o merita. Sunt o mama obosita, usor iritabila uneori, iar fiul meu merita o mama odihnita, linistita, calma. Incerc. Pana acum, nu am picat, sper sa nici nu se intample curand.
O alta provocare, la fel de mare, este partea financiara. Fiind singura sursa de venit, nevoita sa asigur o casa, intretinerea si cresterea copilului, ma trezesc de multe ori in pragul balantei 0 inainte de salariu. E foarte neplacut sentimentul.
Ce sfaturi ai pentru cuplurile care se gandesc la divort?
Sa mai incerce o data. O ULTIMA data. De la gand la fapt e cale lunga si o ultima sansa poate fi chiar impulsul de care cuplul are nevoie.
Un alt sfat bun ar fi pauza. O pauza reala, de trait separat poate o luna sau doua; va asigur ca o luna in contextul social actual ca celibatar te va face sa te gandesti de doua ori inainte sa pleci dintr-o relatie care inca te poate face fericit. Nu spun ca toate relatiile pot fi salvate, spun doar ca unele casnicii au nevoie de ajutor. Am citit mult despre iubire, poate am citit mai mult decat am simtit, dar stiu sigur ca o cumpana poate salva o casnicie.
Din experienta ta, exista viata dupa divort? Cum a aratat pentru tine aceasta noua viata?
Imediat dupa divort nu exista viata, poate doar daca aveai una paralela inca de dinaintea divortului. Imediat dupa divort exista o bajbaiala in intuneric. Aprinzi incet, incet cate o veioza, nu mai stii cine esti, cine erai inainte de casnicie, incotro mergi. Asta pentru oamenii care erau cu adevarat dedicati casniciei.
Pentru mine a fost greu. A fost foarte greu. Intr-o luna de zile am aflat ca sunt insarcinata, ca el nu vrea copilul (sarcina pentru care ne luptasem un an), am schimbat casa (locuiam in apartamentul lui) si am divortat. Am continuat sa lucram impreuna, loc unde il vedeam aproape zilnic cu noua lui iubita.
E adevarat, imediat dupa divort am inceput terapia, alaturi de o terapeuta care mi-a schimbat viata si viziunea intr-un mod spectaculos. M-a costat o mica avere, e drept, dar a meritat. Am descoperit patternurile mele, am descoperit triggere, am descoperit traume de care nu stiam, iar la final, dupa o terapie fulger de 6 luni intensiv, am fost un om impacat.
Fericirea adevarata a venit abia dupa ce am nascut. Am nascut, am cumparat un apartament, am castigat niste alegeri, am muncit, am ras, am gasit un nou “anturaj”, am redescoperit bucuria uitata a solitudinii. Serile de una singura, cu un serial prost pe fundal, un pahar de vin si gandurile mele… Dumnezeule… erau Nirvana. Si acum le mai am din cand in cand. Las copilul peste noapte la parintii mei si stau singura acasa o seara. Imi pregatesc o cada cu saruri, ascult jazz (Beth Hart), citesc si visez si ma bucur, degeaba. Acum viata mea arata mai bine decat mi-am imaginat ca poate arata vreodata.
Cum te-ai vindecat tu de trauma divortului? Cum ti-ai dat seama ca esti vindecata?
Terapie si prieteni. Multa terapie si multi prieteni. Am avut prietene care ma hraneau, la propriu, cu lingurita. Am slabit in primele 5 luni de sarcina 10 kg. Nu puteam sa mananc, sa dorm, sa fiu. Plangeam si nu dormeam. Am stiut ca sunt vindecata cand l-am vazut si nu am simtit nimic. Nici ura, nici resentimente, nici iubire. L-am vazut si mi-a fost indiferent.
Cand poti considera ca esti pregatita pentru o noua relatie?
Nu sunt in masura sa emit o asemenea generalitate. Eu am simtit ca sunt pregatita doar dupa ce fostul sot a venit prima data la copil. In iunie/iulie 2020 a venit, am stat fata in fata si am stiut ca sunt pregatita. De simtit, am mai simtit nevoia de o relatie, insa certitudinea am avut-o abia atunci cand am vorbit din nou. Si a fost o eliberare extraordinara. Faptul ca l-am putut privi, asculta, fara sa simt ceva … de nepretuit. Mai mult decat atat, am simtit cu adevarat ca sunt pregatita sa fac loc cuiva nou in viata mea. La propriu si la figurat, eram pregatita sa eliberez un loc in dressing, in pantofar, in biblioteca.
Parintelui rezident ii este in general mai greu sa isi “refaca viata” cum se spune, alaturi de un nou partener. Care este “secretul succesului”, cum iti alegi, ca parinte rezident, un nou partener, astfel incat copiii sa beneficieze si ei in urma noii relatii?
Nici aici nu as vrea sa folosesc generalizari. Eu incercari am mai avut. Nu m-am ferit, nu m-am ascuns, am acceptat invitatii la cina, la cafea, am avut si discutii online cu colegii monoparentali.
Insa… relatia de succes, cea care a functionat si functioneaza pentru mine, este cea cu un tata, care la randul sau este singur. Partenerul meu are 34 de ani, un baiat de 13 ani, culmea, il cheama tot Andrei. E foarte confuz pentru cei din parc: “Andrei, uite-te la Andrei!” dar impreuna, noi 4, pare ca functionam. Parintii mei au inteles ca am nevoie de ajutor pentru a construi o relatie, motiv pentru care accepta ca o noapte pe saptamana copilul sa ramana la ei pentru ca noi doi sa avem parte de intimitate si relaxare. Asa se si intampla. Avem totusi si activitati in 3 sau 4, el fiind parinte nerezident, ne bucuram de formula completa doar doua weekenduri pe luna.
Adevaratul secret este ramanerea cu picioarele pe pamant. Asteptarile realiste, tolerarea diferentelor dintre parteneri, rabdarea si iubirea, ele sunt pilonii. Am si norocul de a avea un partener cu magnet la copii si o dragoste sincera pentru ei. Baiatul meu il place foarte mult, uneori partenerul meu ii face baie in timp ce eu strang urmele zilei prin casa. Sunt destul de apropiati as zice, asa cum sunt si eu de baiatul cel mare.
Copiii beneficiaza in primul rand de efectele fericirii parintelui. Daca parintele e fericit, copilul e fericit. Deci atunci cand ne gandim la beneficiile relatiei asupra copilului, trebuie sa ne gandim la calitatea relatiei si la felul in care ne face sa ne simtim. Observ cu deznadejde o oarecare resemnare in randul parintilor rezidenti privind sansa unei noi relatii. Nu e asa… resemnarea sa vina in ultima clipa de viata, sa pleci impacat, pana atunci lupta! Incearca! Iesi! Vorbeste si flirteaza si nu iti ascunde fata sau povestea sau viata, fii deschis cu viata si viata iti va deschide (ochii si drumul).
Pana acum cateva luni eram foarte sceptica privind posibilitatea de a avea o relatie functionala, satisfacatoare si pe termen lung. Am fost luata pe sus de surpriza anului 2024, un barbat cum nu am stiut ca mai exista (sau ca se “fabrica”), un barbat care a avut rabdare cu toane, temeri si alte nebunii de mama singura. Si a rezistat, si m-a temperat. Si m-a ajutat cu educatia copilului prin exemplu. Eu sunt fericita, copiii sunt fericiti, noi 4 suntem fericiti. Nu o sa spun ca e usor, caci nu e, dar e frumos. E frumos de greu si greu de frumos. Este o nebunie cu adrenalina si fortarea barierelor si un simt care ne spune ca ne aflam unde ne este locul.
Din nou: copiii se bucura de parinti fericiti. Parintii fericiti sunt veseli, deschisi, comunicativi; si cine nu si-ar dori un astfel de parinte?
Calupul de vesti bune
- Elevii isi vor evalua profesorii cu ajutorul unui formular standard, cu note de la 1 la 5. O initiativa laudabila, menita sa sporeasca simtul civic al elevului si (poate) sa imbunatateasca modul de lucru al profesorului.
- In Oradea au fost interzise coroanele de flori de plastic si coroanele de flori naturale legate cu sarma, in incercarea de a face orasul un loc mai verde.
- Sculpturile lui Michelangelo aveau nevoie sa fie curatate, iar cercetatorii au descoperit exact combinatia de bacterii potrivita pentru a face asta, fara sa deterioreze exponatele.
De actualitate
- Tarile membre ale UE beneficiaza de noi reguli privind calatoriile cu copii mai mici de 12 ani, care nu pot fi vaccinati. Astfel, daca parintii sunt complet vaccinati, carantina nu mai este necesara, iar copiii mai mici de 6 ani nu necesita nici testare.
- In Uniunea Europeana, ne aflam la coada clasamentului in ceea ce priveste procentul de populatie care a primit cel putin o doza de vaccin impotriva virsului SARS-CoV-2.
- Statul Roman a fost amendat la CEDO pentru lipsa de reactie in cadrul unui scandal de homofobie, la proiectia unui film cu tematica LGBT, in 2013. Este o reactie bine-venita, in conditiile in care Romania este unul dintre cele mai homofobe state din Europa.
Poate te intereseaza
- Te-ai gandit vreodata ca parul femeilor poate fi o sursa de rusine? Te invit sa citesti mai multe despre acest subiect intr-un articol care pe mine m-a lasat cu gura cascata: https://www.vice.com/ro/article/7xw4wg/cum-a-devenit-parul-femeilor-o-sursa-de-rusine?utm_source=vicefbrom&fbclid=IwAR0XwCDl6CSif-oNa7KV08fpOaD6ljAmjgpbyIVrwM-GZiMfr6ASYaRBRVY