Cat de puternica este influenta muzicii asupra copiilor?
Se vorbeste mult despre beneficiile pe care le aduce muzica in viata tuturor, fie ca e vorba de batrani, tineri, adulti, copii, adolescenti. Se vorbeste insa mai putin despre cat de puternica poate fi influenta muzicii in vietile celor mici, si despre potentialele riscuri care se pot asocia ascultarii muzicii nepotrivite, la varsta nepotrivita sau in contextul nepotrivit.
Exista studii de specialitate care si-au propus sa cuantifice cumva acest impact si ale caror rezultate prezinta interes pentru parinti.
La ce varsta se manifesta aceste influente?
Pana de curand se credea ca cel mai puternic impact al muzicii se manifesta la varsta adolescentei si mai tarziu, in viata de adult, caci sa asculti muzica la moda, sau ultimele aparitii, facea parte din lista preocuparilor acestor segmente de varsta.
Studiile mai recente au demonstrat, insa, ca nu numai copiii de gimnaziu au devenit consumatori fideli, dar si copiii intre 8 si 10 ani petrec in medie o ora pe zi ascultand muzica.
Si pentru ca, mai nou, copiii folosesc optiunea de a asculta muzica online, cu casti, accesul parintilor la continutul pe care il utilizeaza este mult redus, sau inexistent in cazul unei lipse de interes fata de subiect. Poti doar spera ca inca se limiteaza la cantece pentru copii pe YouTube sau ca fac alegeri pe care le-ai aproba.
Ce i-a interesat pe cercetatori?
Echipele care au studiat impactul pe care il are muzica pentru copii au evaluat mai multi parametri, printre care: rezultatele scolare, interactiunile sociale, starea de spirit, anumite elemente legate de comportament. Au fost elaborate mai multe teorii si s-a demonstrat fara umbra de indoiala existenta unei legaturi intre muzica ascultata si comportamentul copiilor, indiferent de varsta lor.
S-a observat ca, desi raspunsul afectiv la muzica depinde de modul in care aceasta le este prezentata, el este influentat si de varsta ascultatorului, de experientele sale anterioare sau de ideile preconcepute.
Influenta pe care o are muzica comerciala “la moda” asupra copiilor are legatura in cea mai mare parte cu versurile, care sunt din ce in ce mai explicite cand vine vorba despre sex, droguri, consum de alcool si violenta. Moartea, promiscuitatea sexuala, crima, sinuciderea, abuzul de substante, violenta, rasismul, homofobia si misoginismul sunt subiecte frecvent abordate, si nu in moduri care sa ii linisteasca pe parinti. Iar daca te gandesti ca “al meu e inca mic”, gresesti: cel tarziu la varsta de 6-7 ani cand incep scoala, copiii incep sa fie expusi la experiente care scapa complet de sub controlul adultilor.
Evident, nu poti spera ca juniorul sa ramana blocat pentru tot restul copilariei sale la aceleasi cantece de adormit copii pe care i le cantai odinioara, de aceea e o idee buna sa il expui tu, controlat, la stiluri cat mai diferite si artisti variati.
Daca nu fac tam-tam pe tema asta, copilul nici nu va baga de seama versurile
Este o convingere a multora dintre parinti, care sunt de parere ca cei mici oricum nu inteleg care e mesajul cantecului pentru copii, sau ca nici nu asculta versurile, si ca ceea ce ii atrage este exclusiv linia melodica ritmata si saltareata. Din pacate, studiile au demonstrat contariul: la varsta pubertatii, 17% dintre baieti si 25% dintre fete au afirmat ca si-au ales cantecele preferate pentru ca le reflecta foarte fidel propriile sentimente.
Cu cat importanta pe care o dau copiii unui anumit gen muzical e mai mare, cu atat atentia la versuri creste, si chiar daca nu au inca pregatirea necesara ca sa inteleaga toate dedesubturile, nuantele si glumele, ei sunt perfect capabili sa perceapa mesajul general. Desigur, nu mai vorbim acum despre melodii pentru bebelusi…
Muzica ascultata, ca predictor al unor comportamente riscante
Exista mai multe studii care demonstreaza ca preferinta pentru anumite genuri muzicale, sau pentru anumite evenimente muzicale, se asociaza unui risc mai mare de expunere la unele comportamente riscante, cum sunt consumul de droguri sau de alcool. De pilda, muzica rave si festivalurile de muzica electronica par sa fie direct corelate cu un consum sporit de droguri si de alcool.
Un studiu efectuat in 1997 a aratat ca cel mai bun predictor al riscului in adolescenta este modul de auto-raportare la sentimentele negative sau emotii prezentate de muzica ascultata, indiferent de genul careia ii apartine. Cercetarile au continuat, cu rezultate interesante. De pilda, fanii muzicii heavy metal par sa aiba un risc crescut de suicid, relatii mai proaste cu regulamentele scolare si cu profesorii.
Tot in cazul lor s-a remarcat un risc sporit de depresie si fumat. Fanii muzicii rap par sa aiba un risc crescut de a se angaja in comportamente riscante de orice tip, in comparatie cu fanii altor genuri. Baietii care asculta muzica ce include versuri misogine au un risc crescut de a manifesta comportament violent fata de femei.
Desigur, asta nu inseamna ca anumite genuri muzicale ar trebui interzise in locuintele in care exista copii mai mari de 10 ani, ci ca parintele trebuie sa isi mentina nivelul normal de atentie si vigilenta, pentru a depista eventuala aparitie a unor semnale de alarma, pentru ca de multe ori, preferinta pentru aceste genuri muzicale provine dintr-un anumit sentiment de alienare si dintr-o imagine pesimista asupra lumii.
Nu a fost stabilita nici o relatie directa de tip cauza – efect intre comportament si muzica ascultata, dar in cazul unui adolescent care simte ca nu isi va gasi niciodata locul, expunerea prelungita la mesaje nihiliste nu poate fi de ajutor.
Copiii, adolescentii si videoclipurile muzicale
Evident, pentru ca o imagine “face” cat 100 de cuvinte, videoclipurile au captat mereu atentia publicului, cu atat mai mult pe cea a tinerilor. Atunci cand discutam despre videoclipuri cu continut, trebuie sa ai in vedere ca acesta este menit sa explice, sa accentueze sau sa sugereze un anumit tip de interpretare a continutului versurilor.
Efectul pe care il au videoclipurile este cu atat mai puternic; el depinde, totusi, de varsta si de stadiul de dezvoltare afectiva a celui care le urmareste. In Europa, 75% dintre copiii de clasele a IV-a – a VI-a marturisesc ca urmaresc zilnic clipuri muzicale, ei descriindu-si timpul petrecut astfel ca “destul de mult” sau “foarte mult”, in proportie de 60%. 7% dintre acesti copii sustin ca incep vizionarea chiar si inainte de inceperea orelor la scoala.
O scurta statistica spune ca intre 11.5 si 22.4% dintre clipuri promoveaza violenta (procentul variaza de la un post TV la altul, dar tine cont ca in prezent copilul are posibilitatea de a alege exact ce vrea sa asculte, pe YouTube); muzica rap este responsabila pentru 20.4% dintre aceste elemente de violenta, si muzica rock o urmeaza aproape, cu 19.8%.
Consumul de alcool este promovat in pana la 26.9% dintre aceste videoclipuri; clipurile cu muzica rap sunt fruntase si in ceea ce priveste promovarea consumului de alcool, si a fumatului.
Ingrijorator este si mesajul rasist transmis in cele mai multe dintre aceste clipuri. In multe dintre ele, persoanele de culoare sunt reprezentate fie ca agresori, fie ca victime. Iar aceste cifre sunt importante pentru ca s-a demonstrat ca aceasta expunere prelungita la seterotipuri ajunge sa dezvolte, la copii, o incredere oarba in ceea ce transmit ele.
Care sunt solutiile propuse pentru aceste eventuale probleme?
Ca intotdeauna, implicarea si atentia parintilor si o buna comunicare cu copiii sunt prezentate ca solutii esentiale impotriva derapajelor majore, insa dupa cum stie orice parinte de copil care merge deja la scoala, e mai usor sa spui asta decat sa oferi solutii concrete.
Totusi, e bine ca parintii sa fie constienti de importanta pe care o poata avea muzica in ceea ce priveste evolutia propriilor copii si sa devina spectatori din umbra ai evolutiei acestora, fiind mereu pregatiti sa discute si sa le atraga atentia asupra mesajelor eronate transmise de catre muzica pe care o prefera.
Versurile pot fi cu usurinta gasite pe internet; este suficient ca in bara de cautare sa se tasteze numele cantecului, urmat de cuvantul Lyrics; in cazul in care nu cunosti bine limba engleza, poti apela la functiile de traducere online, pentru a-ti forma o idee.
Ca de obicei, interzicerea nu are efectele scontate, tinerii continuand sa asculte exact ceea ce doresc, dar invatand doar sa se ascunda mai bine; o abordare mult mai buna este sa apreciezi cand copilul vine si iti prezinta un solist sau o trupa preferate; cunoasterea inseamna putere, si atunci cand stii ce asculta copilul tau, ai capacitatea de a observa altfel alegerile pe care le face acesta sau, mai pe romaneste, “in ce ape se scalda”. Nu uita ca muzica pentru copii este etichetata ca “aiurea” inca de la varste mici; nu te astepta ca fiul sau fiica ta sa caute, la varsta pubertatii pe YouTube cantece pentru copii, dar strecoara, printre auditiile sale preferate, si ceva muzica clasica pentru copii sau muzica de relaxare pentru copii.
