Mama, antreprenor si aproape-impresar: Ioana Marinescu Sima
Ioana este prietena mea de pe vremea cand copiii nostri erau doar niste mazarici in burticile noastre. Ei, poate nu mazarici, poate erau cat niste castane… dar tot inseamna ca ne cunoastem de o vesnicie! E unul dintre modelele mele de viata, in ceea ce priveste perseverenta, optimismul, dorinta de a razbi si energia pe care o foloseste pentru proiectele sale. Asa ca m-am bucurat mult cand a acceptat sa imi ofere acest interviu.
Buna, Ioana! Cum te-ai prezenta cititoarelor noastre?
Buna, sunt Ioana, femeie, mama, om aflat mereu in cautarea evolutiei. Pe parte profesionala, sunt specialist in comunicare, designer florist, creator de continut, consilier de dezvoltare personala si coach. Parcursul meu este caracterizat de schimbare si imbinare a tuturor aspectelor care simt ca ma pot completa pe drumul dezvoltarii mele permanente.
Scriu pe blogul ioanamarinescusima.ro, sustin ateliere de scriere creativa pentru copii si fac consiliere de dezvoltare personala. Pregatesc ateliere si grupuri de suport pentru femei dornice de evolutie si aflate in cautarea puterii lor interioare.
Cum ai facut trecerea de la corporatie la antreprenoriat?
A fost o trecere dictata de ceea ce am simtit. Dupa nasterea fetitei mele, in urma cu 12 ani, nu m-am mai regasit in mediul corporatist si, cativa ani mai tarziu, am considerat ca este momentul sa imi construiesc propriul meu drum. Fac asta de aproape 9 ani.
Uneori, drumul se infunda, alteori imi ramane mic si trebuie ajustat, dar mereu tin cont de valorile mele personale si de contributia pe care cred ca o pot aduce in lume. Dupa ce mi-am incheiat socotelile cu serviciul de tip 9-17, am facut design floral, mi-am deschis un blog, m-am specializat ca si creator de continut si, mai recent, consilier de dezvoltare personala.
Care e proiectul tau de suflet?
Blogul meu, ioanamarinescusima.ro, ex pisicapesarma.ro este si va ramane proiectul meu de suflet, locul in care ma arat cu bune si cu rele, in care dau din sufletul si experientele mele celor pe care cred ca ii poate ajuta povestea mea de viata. Am realizat multe proiecte frumoase pe blog, cele mai cunoscute fiind Scoala in lume si Talentul copilului tau, care au fost si nominalizate la Premiile Webstock, doi ani consecutiv.
In ce proiecte lucrezi in aceasta perioada?
In acest moment, ma gasesc din nou la o rascruce de drumuri din punct de vedere profesional. In afara blogului, pe care doresc sa il fac din nou o prioritate, sunt host al emisiunii Canapeaua Rosie de la BiziLiveTV, unde abordez subiecte de dezvoltare personala si regasire interioara si lucrez la proiectul de dezvoltare personala si coaching pentru femei si la un proiect care implica imbinarea vechii mele pasiuni – designul floral cu partea de consiliere.
In paralel, sustin ateliere de scriere creativa pentru copii la Opera Comica pentru Copii si realizez continut creativ pentru brandurile cu care colaborez. Pe blog si pe conturile mele de Facebook si Instagram, desfasor serialul Provocarile Preadolescentei si scriu foarte mult pe zona de dezvoltare personala.
Fetita ta este o mica – mare artista; cum reusesti sa faci fata repetitiilor, lectiilor, antrenamentelor, spectacolelor, concursurilor?
Deocamdata, pandemia ne-a dat o binemeritata pauza si programul s-a eliberat mult. Cel mai probabil, nu il vom mai aglomera asa, avand in vedere ca Ana este acum clasa a V-a si scoala o solicita ceva mai mult. Desigur ca nu va renunta la proiectele muzicale si artistice, iar eu o voi ajuta si o voi sustine ca si pana acum. Cu mult slalom si rabdare.
Ce proiecte te atrag pe viitor?
Dupa cum spuneam, simt ca a venit momentul sa dau mai departe din ceea ce am invatat si ma voi duce mult spre zona de consiliere, de grupuri de terapie si dezvoltare personala, spre zona de spiritualitate si lucru cu sine. Fac deja consiliere cu cateva persoane, care sunt extrem de incantate de rezultate, sunt asistent in cadrul unor programe de training, iar ecourile sunt foarte bune si de acolo, asa ca, usor usor prind curaj si ma formez pe acest drum, in care intentionez sa imbin tot ceea ce stiu si am trait, spre a-i ajuta si pe altii sa se regaseasca.
Cum reusesti sa imbini cariera cu rolul de mamica?
Greu, organizarea nu e tocmai punctul meu forte, dar lucrez la asta si caut sa acord prioritate, pe rand, acolo unde este nevoie de mine. Uneori iese cu haos, alteori imi iese, cred ca toti ne confruntam cu asta la un moment dat.
Care au fost cele mai mari provocari din viata ta de pana acum, pe plan profesional si personal?
Pe plan profesional, fiecare zi este o provocare, pentru ca, pe cont propriu, esti mereu ca pe nisipuri miscatoare, iar libertatea si flexibilitatea programului vin la pachet cu o instabilitatea financiara, care nu e usor de dus, mai ales atunci cand esti parinte separat.
Si aici ajungem la cea mai mare provocare pe plan personal, momentul divortului, care mi-a schimat viata in mod radical, m-a intors catre mine si m-a ajutat sa ma regasesc si sa ma recompun bucata cu bucata. Este un proces inca in desfasurare, dar pot spune ca sunt pe calea cea buna.
Care e cea mai mare provocare in rolul tau de mama?
Fiecare varsta a copilului vine cu provocari, iar acum ne confruntam cu o varsta sensibila, aceea a preadolescentei, cand copilul se afla la granita dintre copilarie si adolescenta si are nevoie de foarte mult suport emotional. Unele zile sunt ca niste furtuni, dar, daca la final am scapat intregi si am invatat si ceva din asta, zic eu ca suntem pe plus. La noi, o provocare a fost si destramarea familiei, in forma pe care o stiam, ceea ce a necesitat o munca suplimentara pe plan emotional si foarte multe resurse.
Ce anume te ajuta sa “iesi din butoiul cu melancolie” in care cadem toti din cand in cand?
Uneori ma ajuta pur si simplu sa stau in butoi, nu sa caut cu tot dinadinsul sa ies din el. Stau cu toate starile mele mai putin placute si vad ce au ele sa imi transmita, ce mai am de lucrat si de vindecat. Imi ascult corpul si sunt atenta la semnalele pe care mi le da – dureri de cap, diferite afectiuni, lucruri care indica dezechilibre la nivel emotional.
Cand vreau sa imi creez si sa imi pastrez o stare buna, ma ajuta rutinele zilnice – meditez, scriu in jurnal, imi notez motivele de recunostinta si fac mici lucruri care imi aduc bucurie in fiecare zi.
Mai ai timp liber? Ce faci pentru tine cand vrei sa te relaxezi?
Da, imi fac mereu timp pentru mine. Meditez, ma uit la un serial care ma prinde, merg la masaj, dansez – mai mult singura prin casa in ultima vreme, vorbesc cu oamenii dragi, care mi-au fost si imi sunt alaturi. Cred ca si asta cu relaxarea si timpul pentru sine trebuie sa vina cand simtim ca avem nevoie, nu sa devina o obligatie, inca ceva de bifat pe lunga lista cu obligatii zilnice. Daca invatam sa ne ascultam corpul, el ne va spune singur cand are nevoie de pauza.
Sfaturi? Lucruri pe care le-ai schimba in viata ta? Concluzii de viata?
Desi sunt multe episoade dureroase in viata mea, in special in ultima perioada, nu as schimba nimic, pentru ca fiecare a fost o lectie care m-a ajutat si m-a crescut, m-a fortat sa ma intorc catre mine si sa ma redescopar, sa devin mai puternica si mai buna.
Nu cred ca am concluzii de viata, decat ca, in fiecare clipa ar trebui sa facem tot ceea ce putem, cu ce resurse avem disponbile atunci. sa ne tratam cu blandete, sa ne apreciem pentru ceea ce facem bine si sa nu ne pierdem increderea ca tot ceea ce ni se intampla este pentru a ne creste si a ne imputernici. Cum spun eu, sa nu uitam nicio clipa ca puterea este in noi, asta este cea mai puternica lectie a ultimilor ani pentru mine.
Sursa imagini: Olishka Photography
