Jocuri pentru viitor

 

Jocuri care ii pregatesc pe copii pentru joburile viitorului

 

Probabil ca i-ai auzit pe parintii tai discutand, pe vremuri, despre care ar fi cea mai buna cariera pentru tine, sau care ar trebui sa fie facultatea pe care ar trebui sa o urmezi, ca sa devii “competitiv pe piata muncii”. In prezent, lucrurile sunt mult mai complicate decat erau pe vremuri, iar copiii nostri mici de azi trebuie pregatiti pentru un viitor pe care nu il putem prevedea.

 

Cateva cifre interesante

Diverse studii efectuate au demonstrat ca, la copiii de 3 ani, gandirea creativa este preponderenta. Aproximativ 98% dintre copiii care abia incep gradinita dau dovada de un grad surprinzator de creativitate. Din pacate, sistemul de invatamant de masa este formulat in asa fel incat sa “ingroape”, efectiv, creativitatea copilului.

Elevii sunt obligati sa invete prin memorare si imitare, in timp ce abilitatile lor creative innascute nu sunt stimulate, ci adeseori criticate. Elevul trebuie sa faca ce spune profesorul, sa urmeze anumiti pasi in rezolvarea unei probleme, iar solutiile diferite sau creative sunt descurajate si uneori penalizate.

 

 

Rezultatul sistemului este ca, in jurul varstei de 25 de ani – varsta la care tinerii sunt pregatiti sa patrunda pe piata muncii, doar 3% dintre ei mai dau dovada de abilitati creative remarcabile.

“Programele scolare nu sunt adaptate cerintelor pietei muncii si nu ii ajuta pe tineri sa dobandeasca competentele de care au nevoie pentru joburile din viitor”; este o concluzie  a unei analize efectuate de Forumul Economic Mondial, care studiaza “materialul uman” scos pe banda rulanta de sistemele de invatamant din cele mai multe tari din lume.

 

Care sunt principalele cerinte ale angajatorilor?

Cea mai mare problema cand vine vorba despre tinerii care termina scoala in acest sistem de invatamant are legatura cu discrepanta majora intre asteptarile angajatorilor, in contast cu cerintele din scoala. Pentru a absolvi cu rezultate foarte bune, tinerii trebuie sa isi dezvolte exclusiv abilitatile cognitive, in timp ce abilitati cum sunt creativitatea, cooperarea si asa mai departe, sunt intr-un plan indepartat.

Si cerintele angajatorilor s-au schimbat mult in ultimii ani. La nivelul anului 2015, principalele lor pretentii se refereau la abilitatea de a rezolva probleme complexe, coordonarea muncii in echipa, capacitatea de a dirija o echipa, o gandire critica dezvoltata, abilitati de negociere, capacitate de evaluare rapida si corecta a unei situatii si de asumare a unor decizii, capacitatea de ascultare activa si creativitatea.

In anul 2020, lista de prioritati a angajatorilor va arata diferit. Gandirea critica si creativitatea urca pe pozitiile 2, respectiv 3, in clasamentul celor mai cautate abilitati, iar in top patrund notiuni ca flexibilitate cognitiva sau inteligenta emotionala. O veste “proasta” pentru dascalii care au tendinta de a se urca pe un piedestal si de a se raporta exclusiv de pe o pozitie de superioritate inatacabila la elevii lor.

 

Invatarea prin joaca ramane esentiala

Se crede, in prezent, ca invatarea prin joaca le este caracteristica mai ales prescolarilor; odata ce incepe scoala, exista o presiune enorma pe copil sa devina “serios” si “responsabil” si sa “lase prostiile”, sa “isi vada de carte” si sa nu se mai joace atata, ca doar nu e copil mic.

Exista un studiu, insa, efectuat in Noua Zeelanda, care ar trebui sa ne puna pe ganduri. Cercetatorii au examinat doua grupuri de copii: unii dintre ei au invatat sa citeasca inca de la varsta de 5 ani, ceilalti abia la 7 ani. La varsta de 11 ani, ambele grupuri se descurcau la fel de bine cand venea vorba de citit, insa capacitatea de intelegere a conceptelor abstracte era net superioara in grupul celor care au invatat sa citeasca mai tarziu si s-au jucat mai mult.

 

 

Viitorul va arata complet diferit

Se estimeaza ca pana in anul 2030, inteligenta artificiala va inlocui pana la 800 de miilioane de angajati. Este vorba despre o cincime din forta de munca actuala, estimarea apartinand Institutului Global McKinsey. Pe de alta parte, progresul tehnologic va crea numeroase slujbe noi, dar deocamdata este foarte dificil sa prevedem care vor fi ele, si cum ne putem pregati ca sa devenim calificati sa le ocupam.

Forumul Economic European estima, in 2018, ca pana in anul 2022, cel putin 54% dintre angajati vor necesita implicarea intr-un proces serios de recalificare. “Abilitatile umane de tipul creativitatii, originalitatii, initiativei, gandirii critice, puterii de persuasiune sau negociere isi vor pastra sau creste valoarea; la fel si atentia pentru detalii, rezilienta, flexibilitatea si abilitatea de a rezolva probleme complexe.”

 

Ce ar trebui sa invete copiii in scoli?

Daca in mai putin de 5 ani vor aparea schimbari atat de importante, ce se va intampla in urmatorii 10 – 15 ani, cand copiii de azi vor fi obligati sa patrunda pe piata muncii? Ce sanse au ei, rezultatul unui sistem de invatamant pe care il cunoastem cu totii, pe piata muncii de peste 20 de ani?

Expertii in pedagogie insista ca in locul memorarii unor informatii care acum pot fi gasite si accesate imediat, copiii ar trebui invatati despre gandirea critica, comunicare, colaborare si creativitate.

Yuval Noah Harari este autorul unui volum nou, “21 Lectii pentru secolul 21”, in care exista un capitol intitulat “Educatia: schimbarea este singura constanta”. Aici, el afirma ca: “In general, scolile ar trebui sa isi mute atentia de pe deprinderea abilitatilor tehnice, catre abilitatile universale de viata. Cea mai importanta va fi capacitatea fiecaruia de a face fata la schimbare, de a invata lucruri noi si de a-si pastra echilibrul mental in fata unor situatii noi.”

 

Si alti experti sustin schimbarea necesara in scoli

Lord Jim Knight este consilier sef pe probleme de educatie in cadrul Tes Global, o retea pentru profesionistii din domeniul educatiei. El este convins ca cel putin in UK, curicula traditionala trebuie modificata.

Tinerii ar trebui incurajati sa se joace cat mai mult posibil, caci doar asa vor reusi sa isi dezvolte abilitatile esentiale pentru a face fata solicitarilor de la serviciu si din familie, in anii ce urmeaza. El sustine ca “In Scandinavia, copiii incep scoala la 6 ani, ceea ce este o idee de bun simt. In Marea Britanie, asteptarile noastre sunt ca ei sa deprinda abilitati formale, de tipul scrisului si cititului, mai devreme.”

Din punctul lui de vedere, in special gimnaziile sunt blocate in limitele unei pedagogii formale, care ar trebui sa se transforme si sa evolueze catre efectuarea de proiecte. “E normal sa ne dorim ca toti copiii sa invete construind lucruri, creand si fiind evaluati pe baza muncii lor expuse, nu pe baza unor teste formale sustinute stand in banca.”

 

 

Incet, apar alternative

Atitudinea scolilor care doresc cu adevarat performanta se schimba in timp. Un bun exemplu provine tot din Marea Britanie, unde au fost infiintate doua scoli gratuite, patronate de Ian Livingstone, co-fondator al Games Workshop si inventator al jocurilor celebre Lara Croft si Tomb Raider.

Despre aceste scoli se spune ca ofera “o curicula cu totul noua, relevanta pentru epoca digitala in care traim” si ca “reimagineaza educatia, combinand cele mai bune practici din educatia prescolara si invatamantul experential bazat pe proiecte”.

Nu este foarte clar care sunt abilitatile de care trebuie sa dea dovada copiii de azi, pe piata muncii de peste 15 ani, insa cu siguranta o capacitate sporita de adaptare va fi un punct important pe lista.

Flexibilitatea, rezilienta, abilitatea de a invata vor fi esentiale. Iar scoala ar trebui sa incurajeze folosirea adecvata a tehnologiei digitale, care este in prezent cea mai puternica unealta in procesul de invatare.

 

Joaca si tehnologia – secretul succesului in viitor

Copiii prezentului sunt “nascuti cu tableta in mana”. Ei au o abilitate nativa deosebita de a folosi instrumentele digitale, de aceea eforturile constante de a transforma disciplinele de studiu in jocuri sunt binevenite.

Se pare ca ideea de a-i familiariza pe copii cu tehnologia prin intermediul jocurilor este esentiala pentru succesul lor viitor. Asa cum nu vei obtine un pianist de succes, asezand pe cineva in fata instrumentului la varsta de 18 ani, si familiarizarea copiilor cu tehnologia de la o varsta cat mai frageda este esentiala, pentru ca atunci, creierele lor sunt mai flexibile. In plus, educatia digitala este mult mai atractiva pentru copiii de azi.

Nu are nici o importanta ce limbaj de programare va fi folosit peste 20 de ani, este vorba despre deschiderea lor catre asumarea unor roluri care e posibil sa se schimbe drastic in urmatorii 20 de ani. Copiii trebuie echipati cu abilitatile de baza, care ii vor recomanda, indiferent de slujba pe care vor alege sa si-o asume.

 

Cum, functioneaza, deci, invatarea prin joaca?

Considerata de profesorii de azi un moft sau o himera, invatarea prin joaca functioneaza de minune atat la copii, cat si la adulti. Avand in vedere ca estimarile prezente sunt ca 65% dintre copiii de azi isi vor dezvolta cariera in posturi care astazi nici nu exista, probabil ca e nevoie de un pic mai multa deschidere fata de noi modalitati de invatare.

“Insistenta sistemului actual de invatamant, in continuarea unei munci academice traditionale, nu face decat sa erodeze talentele si abilitatile de care elevii vor avea cu adevarat nevoie in viitor”, sustine Sir Ken Robinson, un expert in educatie recunoscut la nivel mondial.

Sistemul de educatie trebuie neaparat sa se refocuseze catre un model centrat pe nevoile fiecarui student. “Scolile de ieri nu ii pregatesc pe copii pentru piata locurilor de munca de maine” este concluzia cercetatorilor.

 

 

In Canada, este in curs de implementare un sistem denumit “Genius Hour” – Ora geniilor – un program pilot in cadrul caruia elevii capata, o data la cateva zile, o ora libera, in care se pot apuca de orice proiect ii intereseaza. Ei pot invata sa proiecteze un joc video, sau sa imprime tricouri; important este sa isi asume o initiativa.

Aceste initiative au calitatea de a trezi interesul elevilor catre auto-educare. Copiii beneficiaza de aceste oportunitati de a-si pune in valoare creativitatea si abilitatea de a rezolva probleme si de a face fata la noi provocari.

In loc sa memoreze date sterile, copiii pot fi incurajati, de pilda, sa se informeze in legatura cu fenomenele si procesele care stau in spatele incalzitii globale, dupa care sa redacteze un program de actiune, un proiect complex, care sa includa scrierea de scrisori catre politicienii locali, lansarea unei campanii de constientizare despre utilizarea judicioasa a resurselor energetice, si asa mai departe.

Poate suna ca o joaca, insa intregul proces ii invata exact abilitatile pe care angajatorii par sa le caute: tinerii au o capacitate deosebita de a alege cel mai bun lider de grup, invata sa colaboreze, isi dezvolta inteligenta emotionala si abilitatea de a gestiona relatii interpersonale cu empatie si intelepciune.

Care sunt ideile tale legate de sistemul de invatamant ideal? Ce ai schimba la sistemul romanesc? Care crezi ca sunt cele mai grave minusuri ale sale? Cum evaluezi evolutia copilului tau, din prima zi de scoala si pana in prezent, din punct de vedere al abilitatilor neacademice pe care le-a dobandit?