Si o familie atipica poate creste frumos si armonios
Intr-o lume ideala, copiii ii au mereu alaturi pe ambii parinti, care merg zilnic la serviciu si revin acasa in fiecare dup-amiaza, organizandu-si sarcinile casnice pe rand in asa fel incat unul dintre ei sa se poata dedica exclusiv copilului.
In lumea reala, exista multi parinti divortati sau separati, dupa cum exista multi tatici care lucreaza in strainantate, sau care au joburi care ii tin departe de casa timp de o saptamana, o luna sau chiar cateva luni.
Desi departe de a fi situatia perfecta, copiii care cresc in aceste familii pot dezvolta relatii de atasament sanatoase si profitabile cu ambii parinti, pot creste si se pot dezvolta in cele mai bune conditii, atata timp cat situatia este gestionata cu intelepciune atat de mama cat si de tata.
Asadar, ce poti face ca sa fii alaturi de copilul tau, chiar daca prezenta ta in casa in care locuieste acesta este rara sau sporadica? Gasesti cateva sfaturi utile in randurile urmatoare.
Fii constient de sentimentele pe care le traiesti chiar tu
Numerosi tatici care au raspuns intrebarilor psihologilor au recunoscut ca imposibilitatea de a fi, fizic, alaturi de copiii lor, a generat o mare varietate de sentimente negative in ceea ce ii priveste. Cei mai multi se declara profund frustrati de aceasta situatie, mai ales pentru ca rateaza etape si evenimente importante din viata acestora – cu atat mai multe si mai memorabile, cu cat copiii sunt mici.
Tristetea care poate conduce la stari de depresie este si ea des intalnita, barbatii simtind ca rateaza o perioada care nu se mai intoarce niciodata. Multi dintre ei sunt ingrijorati pentru ca se gandesc ca nu vor putea recastiga dragostea sau increderea copiilor lor, daca se vor intoarce aproape de familie atunci cand copiii vor fi mult mai mari.
Gelozia nu e nici ea rar intalnita, caci tatal poate fi invidios pe partenera care se bucura zilnic de copilul lor, sau pe alti membri ai familiei sau cunoscuti, care nu trebuie sa se confrunte cu aceeasi situatie dificila prin care este el obligat el sa treaca.
Sa fie lucrurile atat de tragice?
Desigur, nu e usor sa iti vezi copilul pe Skype, o data la doua zile, de pilda, sau sa ti se povesteasca sau trimite clipuri cu primii lui pasi, sau cu prima serbare de la gradinita. Totusi, desi treci prin momente dificile, exista si o veste buna in tot acest amalgam de tristete si frustrare: chiar si de la distanta, poti pastra o legatura apropiata cu copilul tau.
Poti fi alaturi de el, poti sti ce se intampla in viata lui, iar el va sti, la randul lui, care sunt aventurile pe care le traieste tatal lui, acolo unde lucreaza. Copilul va beneficia de pe urma legaturii cu tine, chiar daca exista o distanta geografica importanta intre voi, cu conditia ca si tu sa iti doresti sa te implici si sa ii fii alaturi.
Exista multi tatici fortati de imprejurari sa se adapteze acestei situatii si reusesc sa o faca cu succes, iar faptul ca tin legatura cu copiii lor ii ajuta si pe ei, si pe micuti, sa minimizeze contactul fizic insuficient.
Atunci cand serviciul te tine departe de casa
In multe familii, responsabilitatile se impart, mai ales in primii ani de viata ai copilului, cand tatal preia sarcina unui aport financiar mai important, in timp ce mama se dedica mai mult micutilor. Orele suplimentare, sau joburile foarte bine platite, aduc cu ele si sacrificii, mai ales in ceea ce priveste timpul disponibil pentru copil.
Fie ca ajungi acasa seara, dupa ora de culcare a acestuia, ca esti acasa numai in weekend sau ca jobul tau presupune sa lipsesti uneori cateva luni la rand, copilul nu te are la dispozitie cateva ore pe zi, asa cum se intampla in familia standard. Totusi, daca legatura dintre voi este una puternica, daca atunci cand sunteti unul in prezenta celuilalt, profitati din plin de acest lucru si construiti o relatie solida, ea va fi simtita si in viitor, atunci cand distanta fizica va ridica piedici.
Intotdeauna, inainte de a pleca, fie ca e vorba despre o delegatie de doua zile, sau de un voiaj de 5 luni, discutati in familie despre asta, cat se poate de deschis. Explica-i copilului care sunt motivele plecarii tale, ce avantaje te astepti sa aduca ea, si asigura-l ca il iubesti la fel de mult si ca te gandesti la el mereu. Povesteste-i ce vei face cat vei fi plecat, in ce consta jobul tau si de ce nu se poate el desfasura acasa.
Ofera-i momente in care sa te poata intreba, intre 4 ochi, despre nelamuririle pe care le are, si creeaza ipostaze in care la fel, sa fiti numai voi doi, si sa ii explici ca e vorba despre un aranjament temporar. Faceti planuri despre momentul reintalnirii, dar si planuri pentru viitorul lui apropiat, care sa va tina conectati.
Mai ales in cazul copiilor mai mari, poti trasa sarcini simple, pe care sa iti comunice cand le-au dus la indeplinire: poate fi vorba despre a o invata pe sora mai mica o poezie, a-ti povesti cum s-a rezolvat pana la urma conflictul cu colegul de gradinita, a o ajuta pe mami sa indeplineasca cine stie ce sarcina si-a propus.
La randul tau, ii poti promite sa faci cate o poza in fiecare zi, sau sa ii aduci vederi pentru albumul sau, sau orice alt asemenea detaliu care stii ca il pasioneaza si care ii va demonstra ca este mereu in gandurile si in inima ta.
Pe durata absentei tale, incearca sa comunici cat mai des si cat mai mult cu intreaga familie. Pentru copiii foarte mici, e mai util sa isi vada tatal pe Skype sau sa il auda la telefon; celor mai mari, le poti trimite si emailuri, de pilda. De asmenea, in cazul copiilor mai mari, fa in asa fel incat sa aveti timp si de discutii intre 4 ochi, nu te baza numai pe partenera ta sa ii transmita copilului mesajele tale.
E o idee minunata sa te informezi de la sotie, bunici sau alti adulti din viata micutului, despre ce s-a mai intamplat in viata lui, pentru ca atunci cand vorbiti, sa poti aduce in discutie aceste lucruri. Astfel, il faci sa simta ca sunteti mereu conectati si ca esti cu adevarat implicat in viata lui, chiar daca te afli la sute sau mii de kilometri.
Fa o lista in care sa bifezi datele evenimentelor importante din viata copilului: data urmatorului vaccin, prima zi de gradinita, petrecerea de ziua unui coleg, excursia cu clasa, urmatoarea vizita la dentist, evaluarea de la matematica – toate acestea sunt, pentru tine, detalii, dar pentru el sunt evenimente importante din viata lui. Se va bucura sa vada ca nu le-ai uitat si ca te-ai gandit la el, atunci cand il vei intreba “cum a fost”.
In timpul calatoriei tale, aduna cat mai multe maruntisuri de tipul vederilor, magnetilor, pietricelelor, o multime de simboluri care iti vor aminti de locurile in care ai fost si care te vor ajuta sa ii povestesti ce ai facut pe perioada absentei. Chiar daca esti plecat sa muncesti in constructii intr-un orasel din alta tara, tot vei avea prilejul de a aduna asemenea marturii ale experientei tale acolo, pentru a-l face partas si pe copil la ceea ce ai trait.
Inainte de plecare, puteti sa va uitati impreuna pe un calendar pe care sa bifati data la care te vei intoarce, in asa fel incat copilul sa poata marca zilele care s-au scurs deja si sa vada, singur, cum se apropie momentul reintalnirii. Ii poti lasa, de asemenea, un obiect personal, sau o mica jucarie, sau altceva care sa ii aminteasca de tine si pe care sa il insoteasca pe perioada absentei tale.
Oricat de dureroasa ar fi despartirea propriu-zisa, evita sa pleci pe ascuns. Nu vei face decat sa ii sadesti in suflet teama ca poti disparea oricand. In afara cazului in care e vorba despre un zbor de noapte, cu o ora ciudata de decolare, traiti impreuna momentul despartirii si luati-va frumos ramas-bun, chiar daca va fi cu lacrimi. Iar daca din motive obiective, plecarea ta trebuie sa se petreaca in miez de noapte, lasa-i copilului un biletel si da-i un telefon a doua zi dimineata ca sa vorbesti cu el direct si sa ii mai spui o data la revedere.
Atunci cand au intervenit divortul sau separarea
Studiile psihologilor au demonstrat ca, atunci cand relatia dintre cei doi parteneri scartaie si nu mai poate fi reparata, copiii suporta mai bine un divort civilizat, decat o convietuire marcata de nemultumiri si frustrari. Desigur, cu conditia ca ambii parinti sa continue sa faca parte din vietile lor.
De obicei, copiii raman sa locuiasca impreuna cu mama lor si tatal este cel care va locui in alta parte, deci care se va afla, cumva, la distanta. Lucrurile pot fi mai complicate decat in cazul in care lucrezi in alt oras, pentru ca acum si voi, adultii, aveti resentimentele, frustrarile si necazurile voastre, si este foarte greu sa nu le faceti sa se rasfranga si asupra copilului.
Totusi, este in interesul acestuia sa depasiti problemele dintre voi, cei mari, si sa va mobilizati pentru a-i oferi micutului copilaria pe care o merita, pentru ca si in familiile cu parinti despartiti, implicarea tatalui are aceleasi efecte pozitive asupra dezvoltarii emotionale, cognitive si psihice a copilului.
Continua sa te implici cat poti de mult in viata copilului tau. Viziteaza-l ori de cate ori ati cazut de acord ca se poate, suna-l, participa la activitatile sale extrascolare, vino la meciurile lui, la concerte sau recitaluri, la spectacolele de la gradinita si asa mai departe.
Atunci cand sunteti impreuna, profitati la maximum de aceste ore. Implica-te activ, fii alaturi de el, discutati, cantati, jucati-va, calatoriti, faceti lucruri impreuna, cu va multumiti doar sa existati unul in preajma celuilalt. Nu e suficient sa fiti in aceeasi camera, ca el sa beneficieze de prezenta ta.
Copiii iubesc micile surprize, dar si ritualurile pe care se pot baza. Puteti, de pilda, sa inventati un sistem de corespondenta ca sa tineti legatura in fiecare zi.
Daca te-ai mutat deja in propria ta locuinta, asigura-te ca ii rezervi copilului un coltisor doar al sau, pe care sa il personalizezi cu unele dintre lucrurile care ii sunt dragi, in asa fel incat sa il faci sa se simta ca acasa si sa inteleaga ca va avea mereu locul lui, de neinlocuit, in viata ta.
Nu il transforma pe copilul tau nici in arma, in conflictul cu fosta partenera, nici in porumbel voiajor. Daca ai ceva sa ii spui, fa-o ca un adult integru, intr-o discutie fata in fata, nu trimitandu-i mesaje – evidente sau subintelese – prin intermediul copilului.
De asemenea, daca ai curiozitati in legatura cu modul in care se desfasoara viata fostei tale partenere, incearca sa afli din alta parte, nu de la copil; copiii se simt stingheriti sa raspunda la asemenea intrebari, pentru ca ii face sa perceapa asta ca pe o tradare: fie fata de mama, ca o “desconspira”, fie fata de tine, daca refuza sa iti raspunda.
Mentine deschisa comunicarea cu mama copilului, in legatura cu subiecte care tin de bunastarea micutului. Acesta va intelege ca are, in continuare, doi adulti pe care se poate baza, care sunt acolo pentru el, interesati de binele lui si capabili sa colaboreze in acest sens.
Tot in acest scop, poate fi de folos un sistem de tip “jurnal” pe care sa il completeze ambii parinti, in care sa marcati evenimente importante din viata copilului, sa va comunicati unul altuia despre ce anume s-a mai intamplat nou (o cearta cu un coleg de la gradinita, o agresiune la locul de joaca, o vizita stresanta la dentist, un tantrum pe un anumit subiect, o dorinta lansata in eter pentru Mos Craciun, si asa mai departe) sau chiar sa dezbateti anumite subiecte de interes comun, in ceea ce il privesc.
Poate fi greu, dar trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca esti legat de fosta ta partenera pe viata, prin intermediul pruncului pe care l-ati facut impreuna, si care merita tot ce e mai bun.
Familia ta a trecut prin astfel de momente dificile, in care nu ai putut fi prezent zilnic in viata copilului tau? Mai ai alte idei care pe voi v-au ajutat sa acceptati mai usor situatia, si sa depasiti cu brio aceste perioade grele? Te-au ajutat sfaturile altora sau diverse carti de psihologie pe care le-ai citit?
