Somnul bebelusilor si siguranta acestora

 

De ce bebelusul tau ar trebui sa doarma numai pe spate

 

Toate numele de referinta in materie de recomandari medicale privind cresterea si ingrijirea sugarilor si a bebelusilor sunt de acord: bebelusul ar trebui culcat doar pe spate in primele sale luni de viata. Odata ce acesta incepe sa se rasuceasca singur in somn, nu ii vei deranja odihna pentru a-l intoarce mereu cu fata in sus, insa pana atunci, toti bebelusii ar trebui culcati pe spate.

Acest articol isi propune sa prezinte explicatiile medicale pentru care aceasta este considerata singura pozitie sigura pentru bebelusi, si sa raspunda catorva dintre cele mai frecvent intalnite ingrijorari legate de somnul pe spate la aceasta varsta.

 

 

Important de retinut:

INTOTDEAUNA bebelusii trebuie pusi la culcare pe spate, nu pe burtica sau pe o parte. Studiile au demonstrat ca incidenta sindromului de moarte subita a sugarului este minima in cazul copiilor culcati pe spate, si creste in cazul celorlalte pozitii de somn la bebelusi. Micutii culcati pe o parte au un risc crescut de a se rostogoli pe burtica, iar aceasta pozitie este asociata cu un risc crescut de asfixie.

Odata ce bebelusii au fost observati ca se rostogolesc frecvent de pe spate pe burtica si de pe burta inapoi pe spate, pot fi lasati sa doarma in pozitia care li se pare lor cea mai confortabila. Acest lucru se intampla, in general, in jurul varstei de 5-6 luni.

Totusi, in aceasta perioada, este cu atat mai important ca patutul sa ramana un mediu sigur de odihna, fara pernute, paturele, plusuri, materiale textile care ar putea ajunge sa blocheze caile respiratorii.

Bebelusii care au inceput sa se rostogoleasca nu mai trebuie infasati; in cazul lor, miscarea bratelor si a picioarelor trebuie sa fie complet libera, fara nici un fel de element care sa ii stinghereasca; poti inlocui rutina infasatului cu muzica de somn pentru bebelusi.

 

 

Pozitia de somn si sindromul mortii subite a sugarului

Statisticile efectuate folosind date din ultimele decenii demonstreaza ca numarul bebelusilor care si-au pierdut viata din cauza acestui sindrom a scazut cu 85% de cand “back to sleep” – culcatul micutilor numai pe spate – a devenit standardul in  materie de ingrijire a nou-nascutilor.

Trebuie de asemenea sa tii cont ca acest sindrom este, in final, un diagnostic de excludere; au fost efectuate nenumarate cercetari menite sa descopere care sunt mecanismele implicate in acest fenomen.

Mult timp, s-a considerat ca el este determinat de un cumul de factori, dintre care 3 au fost considerati cei mai importanti: o vulnerabilitate a copilului (intalnita de pilda in cazul bebelusilor nascuti prematur, sau de catre mame fumatoare), a caror dezvoltare este inca insuficienta din punct de vedere al mecanismelor de control a functionarii organismului, si care sunt expusi unui factor stresor suplimentar, cum e pozitia de somn “pe burta”.

Aceasta teorie insista ca evenimentul se petrece atunci cand acesti factori concura, iar micutul a ajuns in acea perioada critica a dezvoltarii sale in care este predispus la acest accident.

Statistic s-a demonstrat ca sindromul se produce in cazul micutilor care dorm pe burta si este mai frecvent in intervalul de varsta 2-4 luni. In final, concluzia cercetatorilor, unanim acceptata in prezent, este ca sindromul este determinat de o combinatie intre imaturitatea sistemelor de control ale functiei cardiorespiratorii si un instinct prea slab de a se trezi din somn.

 

 

 

Exista dovezi stiintifice legate de beneficiile somnului pe spate

Studii efectuate intr-un mare numar de tari din intreaga lume, intre anii 1980 si 2014, au demonstrat fara urma de indoiala ca somnul in orice alta pozitie decat pe spate predispune bebelusii la un risc crescut de moarte subita. Astfel, in cifre, bebelusii care dorm pe spate sunt expusi unui risc relativ de 3.5, in timp ce dormitul pe o parte sau pe burta creste riscul la 9.3.

Unele dintre tarile dezvoltate au politici de sanatate care includ, pe langa recomandarea ca bebelusii sa fie culcati pe spate, si mentiunea ca asezarea lor pe o parte, chiar si cu “proptele”, nu este sigura. Tot cifrele demonstreaza ca de indata ce aceasta a devenit recomandarea standard, cazurile de moarte subita s-au rarit considerabil, ceea ce arata existenta unei relatii directe intre sindrom si pozitia de somn.

Culcatul pe o parte este considerat o pozitie instabila atunci cand bebe doarme, pentru ca multi copii sunt gasiti pe burta dupa ce au fost lasati pe o parte, prin urmare riscul este considerat la fel de mare ca in cazul in care acestia sunt culcati direct cu fata in jos. Specialistii recomanda sa eviti folosirea oricarui suport pentru somn pentru bebelusi. 

Avand in vedere ca parintii stiu ca nu trebuie sa isi culce nou-nascutii pe burtica, dar pozitia pe o parte le este prezentata ca o varianta acceptabila inclusiv in unele maternitati!, cifrele demonstreaza ca rata de mortalitate este mai care in randul bebelusilor la care se foloseste aceasta pozitie.

 

Care sunt riscurile dormitului pe spate?

Conform studiilor, statisticilor si cifrelor adunate in ultimii aproape 30 de ani, culcarea bebelusilor pe spate este cea mai sigura varianta pentru acestia. Totusi, exista, o serie de ingrijorari pe care le au parintii, si carora specialistii le-au raspuns cu informatii si date concrete.

 

 

Riscul de aspirare de continut stomacal

Atat in randul parintilor, cat si al personalului medical din spitale si maternitati, exista o preocupare crescuta in legatura cu riscul ca bebelusii, despre care se stie ca regurgiteaza adesea, sa se inece cu continut stomacal daca sunt culcati pe spate. Totusi, studiile efectuate asupra anatomiei si fiziologiei cailor respiratorii ale micutilor demonstreaza ca bebelusii culcati pe spate sunt mai putin expusi acestui risc decat cei care dorm pe burtica.

In pozitia pe spate, caile respiratorii se afla pozitionate deasupra esofagului, astfel ca acest continut este imediat inghitit, iar invadarea cailor respiratorii este astfel prevenita.

Cand bebelusul este culcat pe burtica, raportul dintre aceste doua elemente anatomice se inverseaza, astfel incat, daca bebelusul regurgiteaza, este mult mai simplu ca laptele sa fie aspirat in plamani.

Pe de alta parte, cateva dintre studiile recente arata ca reflexul de oprire a respiratiei in momentul patrunderii unei substante straine in caile respiratorii este bine dezvoltat la bebelusi, si sustin ca riscul de aspirare este la fel de mic.

Aceasta ingrijorare legata de pozitia de somn si aspirarea de continut gastric este cu atat mai mare in cazul bebelusilor cu reflux gastroesofagian. Academia Americana de Pediatrie, impreuna cu Societatea Nord Americana de Gastroenterologie Pediatrica si Nutritie, sustine ca, in cazul copiilor la care riscul de deces din cauza refluxului este mai mare decat riscul de moarte subita a sugarului, sa se faca recomandari individualizate privind pozitia de somn.

Inclinarea intregului pat, in asa fel incat bebelusul sa doarma cu capul mai sus decat picioarele, sau folosirea de diverse dispozitive pentru asigurarea acestei pozitii, sunt contraindicate de aceste doua autoritati in domeniul sanatatii copilului.

 

 

Riscul de deformare a craniului

Probabil ca mavcar una dintre bunici ti-a atras atentia sa ai grija sa culci copilul ba pe o parte, ba pe cealalta, ca sa faca un “cap frumos”, in caz contrar acesta putand ajunge turtit pe partea pe care copilul doarme cel mai adesea. In termeni medicali, aceasta deformare a oaselor craniului este denumita plagiocefalie pozitionala.

Este adevarat ca, din punct de vedere statistic, numarul copiilor cu acest diagnostic a crescut de cand dormitul pe spate a devenit recomandarea standard, insa exista mijloace sigure de a preveni acest lucru. De pilda, li se recomanda parintilor ca, in timp ce bebelusul este pozitionat pe spate, sa ii orienteze capul alternativ catre ambele parti.

Schimbarea pozitiei patutului (aici iti propunem o lista comparativa) poate fi de asemenea utila: copilul tinde sa se intoarca spre lumina, asa ca e bine ca aceasta sa vina alternant, ba din dreapta, ba din stanga acestuia. Atunci cand copilul este treaz si atent supravegheat, el ar trebui sa fie incurajat sa stea si pe burtica, pozitia avand numeroase beneficii pentru antrenarea musculaturii spatelui si a gatului.

 

Somnul copilului este mai linistit daca doarme pe burtica

Multi parinti, bunici si o mare parte a personalului de ingrijire sustine ca bebelusii dorm mai linistiti in pozitie culcat pe burtica, lucru care este probabil adevarat, pentru ca reduce reflexele naturale de inghitire si numarul de tresariri involuntare care caracterizeaza sistemul nervos imatur al sugarilor.

Totusi, aceste reflexe sunt importante iar manifestarea lor ar trebui sa fie acceptata ca atare. Opinia specialistilor ramane neschimbata: cel mai sigur somn pentru micuti e in pozitia culcat pe spate.

 

Dormitul pe spate este cel mai sigur pentru nou-nascuti

Unii dintre parinti sau personalul medical pozitioneaza nou-nascutul pe o parte, in ideea ca acesta mai trebuie sa isi curete caile respiratorii de resturile de fluid amniotic.

Nu exista, insa, nici un fel de dovezi ca fluidul este mai bine eliminat in aceasta pozitie, asadar recomndarile oficiale se pastreaza: nou-nascutul trebuie asezat pe spate, de indata ce este pregatit sa fie pus in patut.

Este important ca personalul medical sa faca acest lucru de fata cu parintii, caci probabilitatea ca recomandarile lor sa fie respectate si acasa este mai mare.

 

Dormitul pe spate este cel mai sigur pentru bebelusii nascuti prematur

In comparatie cu bebelusii care au venit pe lume la termen, prematurii au un risc crescut de a dezvolta sindromul mortii subite. Statisticile din Marea Britanie si Noua Zeelanda au demonstrat ca din totalul bebelusilor care si-au pierdut viata astfel, prematurii erau de 4 ori mai numerosi, iar acest raport s-a pastrat si dupa adoptarea pozitiei de somn pe spate.

Estimarile spun ca daca mamele bebelusilor prematuri sau cu greutate mica ar respecta strict recomandarile facute de personalul medical (sa isi culce bebelusii doar pe spate, intr-un pat adecvat varstei amplasat langa patul adultilor) mortalitatea datorata sindromului de moarte subita ar scadea cu cel putin 20%.

 

 

De multe ori, prematurii sunt asezati pe burtica deoarece se crede ca aceasta pozitie le imbunatateste functia respiratorie, sau presupune un consum mai mic de energie. In sectiile de terapie intensiva, ei sunt adeseori asezati altfel, pana depasesc episoadele acute de boala.

S-a demonstrat ca exista convingerea, in randul cadrelor medicale, ca aceasta pozitie ar imbunatatii functia respiratorie, insa studiile au aratat ca este vorba, pur si simplu, de faptul ca bebelusii dorm mai mult cand sunt asezati astfel, iar momentele mai rare de agitatie le grabesc vindecarea.

Recomandarea oficiala, in prezent, este ca toti bebelusii sa fie asezati pe spate de indata ce sunt stabilizati si nu mai depind de sursa externa de oxigen. Unul dintre argumentele importante este, in acest caz, faptul ca parintii trebuie sa se obisnuiasca sa foloseasca ei insisi aceasta pozitie odata ce copilul lor este externat din maternitate.

 

 

Mecanismele protectoare ale dormitului pe spate

Pozitia corpului in timpul somnului bebelusilor influenteaza in mare masura gradul lor de receptivitate la stimuli. Bebelusii culcati pe burtica au, intr-adevar, un somn mai profund, astfel incat dorm mai mult timp neintrerupt, insa sunt si mai putin receptivi la stimuli, indiferent daca acestia sunt interni sau externi. Inclusiv temperatura corpului are valori mai mari in timpul somnului pe burtica.

Sistemele de reglare ale activitatii cardiovasculare sunt afectate semnificativ la nou-nascutii si bebelusii culcati astfel. Studiile asupra activitatii cardiace au demonstrat ca si la o luna, si la 3 luni, bebelusii au un control redus asupra sistemului nervos autonom atunci cand sunt culcati pe burta, ceea ce se poate asocia cu pauze respiratorii lungi, la care acestia nu raspund tocmai din cauza receptivitatii reduse la stimuli de orice fel.

Somnul pe burtica se asociaza cu o incapacitate crescuta de autoreglare, indiferent daca ne referim la temperatura corpului, la ritmul cardiac sau la presiunea sangvina. De asemenea, oxigenarea creierului este mai slaba atunci cand bebelusul doarme pe burta.

Mecanismele instinctive de protectie a cailor respiratorii (inghititul ritmic si declansarea reflexului de tuse la momentul in care un corp strain patrunde in caile respiratorii) sunt mult diminuate, ceea ce expune copilul unor riscuri suplimentare. In cazul secretiilor nazale, de exemplu, dormitul pe burta ajunge sa reduca rata respiratorie si sa declanseze momente prelungite de apnee.

Chiar daca bebe doarme mult si mai linistit pe burtica, pozitia este asociata unor riscuri pe care nu credem ca vrei sa ti le asumi. Prin urmare, chiar daca bebe doarme agitat noaptea si ziua, trebuie sa gasesti alte metode sa il ajuti sa se linisteasca si sa treaca dintr-un ciclu de somn in uratorul.

mSingura concluzie a acestor informatii este ca singura pozitie sigura pentru somnul bebelusilor este cea in care ei sunt culcati pe spate, pe o suprafata perfect plana si suficient de rigida incat sa nu permita afundarea corpului in grosimea saltelei. Cazurile particulare sunt rare si trebuie evaluate de un cadru medical competent.

 

 

 

 

11 sfaturi pentru ca bebelusul tau sa doarma mai bine noaptea

 

Esti deja franta de oboseala, iar bebelusul tau nici macar nu a implinit un an? Te intelegem perfect! Stim exact cum e sa ai impresia ca “luminita de la capatul tunelului” este doar o legenda, cum e sa simti ca nu o sa mai ai parte de o noapte intreaga de somn niciodata, in tot restul vietii tale.

Exista insa cateva lucruri pe care le poti face, pentru ca situatia sa capete macar niste tente de roz, si intreaga familie sa se simta macar un pic mai odihnita.

 

Invata despre somnul bebelusului

Sunt multe lucruri de spus despre felul in care dorm cei mici, despre tiparele lor de somn si asa mai departe, dar cateva dintre aceste informatii iti sunt de ajutor in ficare zi. De pilda, e bine sa stii ca un ciclu de somn in cazul bebelusilor dureaza intre 45 – 60 minute, ceea ce e mult mai putin decat la adulti.

De aceea, bebelusii se trezesc, firesc, mult mai des decat noi, lucru important pentru supravietuire: ei cauta apropierea parintelui; daca se simt in siguranta, ei pot readormi.

Jumatate din somnul bebelusului este reprezentat de faza REM, ceea ce inseamna ca in 50% din timp, cei mici dorm superficial si viseaza mult. Este un alt lucru care contribuie la trezirile frecvente.

Intrarea in faza de somn profund, la bebelusi, poate dura pana la 20 de minute. Daca trezirea se petrece in acest interval, probabil ca cel mic nu a reusit sa intre in aceasta faza; nu presupune, eronat, ca pur si simplu nu e obosit, ci incearca sa il ajuti sa adoarma la loc.

 

 

In mod ideal, somnul de zi dureaza 90 – 120 minute. Daca discutam despre intervale mai scurte, probabil ca bebelusul nu reuseste sa treaca singur dintr-un ciclu de somn in urmatorul, si atunci poti interveni tu cu sanul, suzeta, un cantec sau zgomot alb si asa mai departe.

Programul de somn incepe sa se stabilizeze abia in jurul varstei de 3 – 6 luni, la unii bebelusi mai devreme, la altii mai tarziu. Asta inseamna ca bebelusul va reusi sa intre mai repede in faza de somn profund si ca va reusi sa faca si singur tranzitia intre ciclurile de somn.

Somnul de noapte este o notiune destul de vaga. Unii parinti considera ca bebelusul lor doarme toata noaptea, daca are un somn de 6 ore neintrerupt; altii se declara multumiti abia daca intervalul depaseste 8 – 10 ore. In cifre, insa, studiile demonstreaza ca la 6 luni doar 16% dintre bebelusi au un somn de minim 6 ore noaptea.

Media de somn in primul an de viata – ne referim tot la somnul de noapte – este de 5 ore, peste 50% dintre bebelusi se trezesc ocazional, 9% se trezesc in majoritatea noptilor, 17% se trezesc de mai multe ori in cadrul acestor 5 ore.

 

Fii atenta la semnele de oboseala

In primele luni de viata, flexibilitatea este cuvantul cheie. Este foarte greu sa ii faci un program bebelusului mai mic de 3 luni, insa indiferent daca e vorba despre somnul de zi sau cel de noapte, fii mereu deschisa si receptiva la a observa semnele pe care le da cel mic, ca oboseala incepe sa se instaleze.

Pregateste somnul cand incepe primul cascat, cand bebelusul incepe sa devina dezinteresat de ceea ce se intampla in jurul sau; daca depasesti aceasta faza, cel mic va deveni nervos, agitat si mult mai greu de adormit.

 

Invatati diferenta dintre zi si noapte

Cei mici nu au inca un ritm circadian bine stabilit; incet incet, cu ajutorul tau, vor invata ca ziua este pentru joaca, explorare si distractie, iar noaptea pentru odihna. Pentru asta, asigura-te ca pe timpul noptii in casa este liniste, lumina este difuza si cu intensitate minima; refuza invitatiile la joaca din partea celui mic, evita sa ii vorbesti si sa il privesti in ochi.

Miscarile se fac lin, iar schimbarea scutecului va fi amanata pentru dimineata, de indata ce programul scaunelor se regleaza si se stabilizeaza pe timpul zilei. NU te incurajam sa tii bebelusul cu scutecul plin de fecale, doar pentru ca e noapte; din contra, dupa fiecare scaun, trebuie realizata o igiena cat mai prompta si mai stricta.

 

 

Stabileste o rutina inaintea somnului de noapte

Aceasta etapa este importanta atat pentru punctul anterior – ajutarea bebelusului sa isi regleze ritmul circadian – cat si pentru ca cel mic sa intre intr-o stare de calm si relaxare care sa il ajute sa adorma mai usor si sa doarma mai bine.

Poate fi vorba despre baia de seara – daca nu cumva copilul tau iese din cadita energizat si revigorat, caz in care probabil e mai bine sa o muti la alta ora – despre un cantec, o poveste, un interval de timp “tampon” in care luminile scad in intensitate, iar sursele de zgomot sunt evitate, masajul dinainte de punerea pijamalelor – orice il ajuta sa se destinda.

Desigur, e bine ca atunci cand concepi ritualul de seara de dinainte de culcare, sa fii sigura ca alegi un program pe care il poti sustine pe termen lung, cu rabdare si disponibilitate maxima.

 

Creeaza un mediu placut pentru somn

Camera in care urmeaza sa va culcati trebuie sa fie bine aerisita, cu o temperatura optima in casa intre 18 si 20 de grade. Asternutul trebuie sa fie bine intins, iar patutul pentru bebe (aici iti propunem o lista comparativa) trebuie sa fie pregatit, constituind un mediu sigur si placut pentru cel mic.

Un nivel prea mare sau prea mic de umiditate in camera poate genera un disconfort subtil, de care nici nu esti constient, dar care cauzeaza o stare de agitatie. Respiratia la om se desfasoara optim la o umiditate de 40 – 50%; daca te lupti cu tusea la bebelus sau cu o repriza de muci, ea poate creste la 60%. Ceea ce depaseste aceasta valoare da senzatia de lipsa de aer. In acest caz se recomanda investitia intr-un absorbant de umiditate.

Pe de alta parte, aerul prea uscat poate genera mancarimi de piele seara, nas si gat uscate, sete.

Poti porni o sursa de zgomot alb, sau un carusel cu o muzica linistitoare si proiectie pe tavan. Daca e cazul, poti apela la un sistem de leganare, sau il poti pune pe bebe la san – depinde care este modul in care iti doresti sa il culci.

Ce e important de stiut este ca la trecerea dintr-un ciclu de somn in urmatorul, pentru bebe este de mare ajutor ca scena in care a adormit, sa se perpetueze. De pilda, daca bebelusul tau este invatat sa adoarma la san, este de asteptat sa caute sanul la fiecare trecere dintr-un ciclu de somn in urmatorul; daca adoarme leganat, se va astepta ca miscarea sa continue, si asa mai departe.

Pentru ca lucrurile sa fie mai simple pentru tine, poti alege sa practici co-sleepingul de pilda, astfel incat sa poti alapta semi-adormita si la cerere.

 

 

Incearca sa infesi bebelusul

Nu te teme, nu este vorba despre “stilul sarmaluta” pe care il practicau bunicile noastre, si care se pare ca nu este tocmai benefic pentru articulatiile soldurilor. Poti folosi o paturica subtire, un scutec de finet sau un produs special destinat acestui scop, care va limita miscarile involuntare ale bratelor celor mici, si le va insufla un sentiment de siguranta, lasandu-le totusi piciorusele libere.

Infasarea poate fi folosita pana la varsta de 3-4 luni si ar trebui sa renunti la ea, atunci cand cel mic incepe sa se rostogoleasca de pe spate pe burtica.

 

Atentie la alimentatia ta

Mai clar, este vorba despre consumul de cofeina. Ar trebui ca ciocolata, cafeaua, cola si alte asemenea produse sa lipseasca din “meniul” tau de dupa-amiaza. Cofeina trece in laptele matern, si se pare ca nou-nascutul poate avea nevoie de pana la 96 ore pentru a elimina din organism cofeina pe care tu o ingerezi odata cu o cescuta de cafea.

 

Mesele in somn

Bebelusii au capacitatea uimitoare de a manca prin somn, si e bine sa profiti de asta. Sa presupunem ca somnul de noapte al sugarului incepe la ora 21, iar tu te culci abia la 23; chiar daca nu s-a trezit inca pentru a cere o portie de laptic, i-o poti oferi tu inainte sa adormi; astfel, iti “cumperi” cateva ore suplimentare de somn.

 

Apeleaza la co-sleeping

Exista numeroase beneficii ale practicii de a amplasa patul bebelusului in aceeasi camera cu patul parintilor, iar unul dintre ele se refera la faptul ca, in timp, cel mic ajunge sa se adapteze la ciclurile de somn ale parintilor, dormind mai multe ore legate.

 

 

Incurajeaza mesele frecvente in timpul zilei

Corpul bebelusului are nevoie de un anumit aport de lapte in decurs de 24 de ore. Daca reusesti sa il incurajezi pe cel mic sa manance cat mai mult pe timpul zilei, nevoia sa de a suge noaptea se va diminua.

Desigur, asteptarile tale trebuie sa fie decente; nu poti nici sa hranesti bebelusul cu forta ziua, nici sa il tii flamand noaptea, mai ales ca digestibilitatea laptelui matern este atat de buna, stomacul sugarului atat de mic, iar nevoile sale energetice atat de mari. In primele 3-4 luni de viata, nici macar pe timp de noapte nu ar trebui sa treaca mai mult de 4 ore intre mese.

Alege atent momentul pentru schimbarea scutecului

In prima luna de viata, cei mai multi bebelusi au scaun dupa fiecare masa, astfel ca nu prea ai cum sa iti programezi momentul in care schimbi scutecul: pur si simplu o faci ori de cate ori e nevoie. Mai tarziu, insa, frecventa scaunelor se diminueaza semnificativ, iar ele se petrec ziua, deci noaptea poti evita sa schimbi scutecul.

In cazul in care, totusi, este nevoie sa faci manevra, incepe cu aceasta: cand micutul se foieste si da semne de trezire, intai schimba-l si abia apoi da-i sa manance: ai sanse mari ca, astfel, sa iti adoarma la san, pe cand daca procedezi invers, cel mai probabil vei sfarsi tinand in brate un bebelus treaz de-a binelea, satul si cu chef de distractie.

Tu ce recomandari ai pentru mamici? Ce anume v-a ajutat pe voi sa aveti un somn de noapte mai linistit? Incepand cu ce varsta a copilului ai inceput sa te odihnesti mai bine, iar programul trezirilor nocturne s-a mai reglat?

 

 

 

 

Nevoia de somn a copilului, in functie de varsta

 

Probabil ca somnul, sau lipsa acestuia, este unul dintre subiectele preferate de discutie intre mamici, si asta pentru ca dureaza destul de mult pana cand programul de odihna al copiilor devine macar previzibil, daca nu similar celui al adultilor. Mai mult decat atat, calitatea somnului bebelusului afecteaza starea generala de bine a tuturor membrilor familiei.

Iar daca ai impresia ca la 1 an, sau la 3 ani, lucrurile se vor fi linistit, ei bine, statisticile spun ca ai sanse mari sa te inseli. Alaptarile nocturne sunt inlocuite de “mi-e sete” si de “am visat urat”, pana la varste mult mai mari.

In aceste conditii, este de asteptat sa te intrebi daca micutul tau doarme suficient, pentru o dezvoltare sanatoasa si armonioasa. In fond, specialistii ne repeta iar si iar cat de important este somnul pentru sanatatea  noastra. Asadar, cum e cu somnul copiilor, in functie de varsta?

 

Cat trebuie sa doarma copilul meu?

Exista, desigur, tabele si statistici, care spun de cat somn au nevoie copiii, in functie de varsta pe care o au. Ba, unele dintre ele sunt atat de ambitioase incat iti spun si cum ar trebui repartizate orele acestea de somn.

Realitatea este ca ceea ce poate fi valabil pentru 90% dintre copii este uneori foarte diferit de ceea ce are nevoie copilul tau. Asadar, te incurajam sa consulti aceste liste, grafice si tabele, dar sa le “iei cu un strop de sare si piper” pentru ca ele sunt pur orientative.

Singurul lucru asupra caruia specialistii cad de acord este ca somnul ESTE foarte important pentru buna dezvoltare a celor mici. Iar legatura dintre lipsa de somn si comportamentul copiilor se poate sa nu fie la fel de evidenta ca la adulti. Un adult care nu a dormit destul se simte obosit, lipsit de energie, e morocanos si nu are randament.

Dar unii copii care nu se odihnesc destul sunt agitati, hiperactivi, violenti, agresivi, nervosi, sau isi reduc si mai mult numarul de ore de somn, caci sistemul lor nervos supraincarcat nu ii lasa sa se relaxeze destul incat sa adoarma.

 

 

Intre 0 si 6 luni nici macat nu se poate vorbi despre un program de somn. Nou-nascutii nu au, inca, un ritm circadian bine stabilit, ei nu fac diferenta intre zi si noapte. Cel putin in primele cateva saptamani de viata, ei trebuie treziti la fiecare 3 – 4 ore pentru a fi hraniti. Odata ce au inceput sa ia bine in greutate, ei pot fi lasati sa doarma pentru perioade mai indelungate, in special noaptea.

Dupa primele saptamani de viata, unii bebelusi incep sa lege cate 4 sau 5 ore de somn – cam atat le ajung rezervele de lapte de la o masa la alta. Daca se intampla ca bebelusul tau sa doarma pentru intervale de timp mai lungi noaptea, va cere de mancare mai frecvent pe timpul zilei. In orice caz, este prea devreme si poate fi periculos sa insisti ca un copil atat de mic sa doarma o noapte intreaga fara nici o masa.

In jurul varstei de 3 luni, multi dintre bebelusi dorm aproximativ 14 ore din 24, dintre care 8 – 9 sunt pe timpul noptii (cu minim una sau doua treziri pentru supt) iar restul in cele 2 sau 3 reprize de somn de peste zi.

O informatie foarte interesanta, pe care orice proaspat parinte ar trebui sa o cunoasca, este ca multi bebelusi tind sa faca tot felul de zgomote in timpul noptii. Unii dintre ei incep chiar sa scanceasca, dupa care adorm singuri la loc. De aceea, dupa varsta de 3 luni, parintii sunt incurajati sa isi amane interventia cu 1 – 2 minute, doar cat sa ii dea bebelusului ocazia sa se linisteasca singur si sa adoarma la loc.

Daca bebelusul continua insa sa se agite, sau incepe sa planga de-a binelea, este momentul sa intervii. Poate ii e foame sau sete, poate e ud sau poate are febra. In orice caz, atat hranirea cat si schimbatul scutecului trebuie sa se desfasoare in liniste si penumbra, astfel incat micutul sa invete, in timp, ca exista diferente intre zi si noapte.

Odata nevoile copilului satisfacute, incearca sa il pui in patut inainte sa fi adormit. Ideal, patul lui este lipit de patul vostru, astfel incat el iti va percepe apropierea, iti va simti mirosul si respiratia, si va invata sa se linisteasca prin simpla ta prezenta.

Asta nu inseamna, sub nici o forma, ca incurajam vreo forma de antrenament la somn care presupune lasarea bebelusului sa planga neconsolat.

 

 

Intre 6 si 12 luni teoria ne spune ca bebelusii nu mai au nevoia fiziologica de a suge pe timpul noptii. Totusi, nevoia psihologica ramane, asadar majoritatea copiilor inca se mai trezesc peste noapte pentru a fi pusi la san.

Mai mult decat atat, nu uita ca la 6 luni incepe eruptia dentara, iar majoritatea parintilor incep diversificarea. Sunt doua schimbari importante, care pot cauza disconfort si pot interfera cu calitatea somnului.

Tot in jurul varstei de 6 luni, bebelusii incep sa exerseze ridicatul in sezut. Prin urmare, nu trebuie sa te mire daca vor continua sa se antreneze si in timpul noptii, de multe ori in somn.

In functie de modul in care evolueaza bebelusul tau, poti incerca sa ii oferi ocazia sa se linisteasca singur, in timpul acestor momente de agitatie nocturna. Dar nu uita ca intre 6 si 12 luni, pe langa cele mentionate deja, bebelusii traiesc si primul lor episod de anxietate de seprarare: ei nu stiu ca tu dormi in patul tau, ci au impresia ca disparitia ta este vesnica.

Numarul de ore de somn ramane la 13 – 14 ore in fiecare zi, dar cei mai multi copii incep sa renunte la macar un somn de peste zi. La un an, aproximativ 50% dintre copii mai au un singur somn de zi, in timp ce cealalta jumatate pastreaza in program doua reprize de odihna.

 

Intre 1 si 3 ani Cei mai multi copii dorm 12 – 14 ore dintr-un total de 24. In general, la scurt timp dupa implinirea varstei de un an, copiii raman cu un singur somn de zi in program. Dar sa nu te astepti ca micutul sa fie vreodata de acord sa mearga la culcare: joaca si dorinta de a petrece timp cu parintii il fac pe copil sa refuze constant sugestiile de a merge la somn.

Acesta este motivul pentru care specialistii insista ca este esential sa stabilim o rutina inainte de culcare. Poate fi vorba despre 5 minute sau despre o jumatate de ora pe care sa o petreceti oricum preferi, atata timp cat il ajuta pe copil sa se relaxeze.

Unii copii se linistesc cuibariti langa parinte, in timp ce li se citeste o poveste, dar imaginatia altora este pusa in priza de citit, deci observa-ti atent copilul si vezi care este ritualul care i se potriveste cel mai bine. Oricum ar fi, ecranele si jocurile energice trebuie evitate in aceasta perioada.

Poate fi de ajutor daca il inviti pe copil sa se implice in unele decizii, impreuna cu tine. Poate hotari care e cea mai simpatica pijama pe care isi doreste sa o poarte, sau cu ce prieten de plus prefera sa mearga la culcare. Astfel, copilul simte ca are un oarecare control asupra propriului corp, astfel incat ii este mai usor sa accepte rigorile unui program.

Tine cont de faptul ca ritualul de dinainte de culcare va trebui respectat, probabil, in fiecare seara, asadar ai grija sa nu fie prea lung si prea complicat, caci e posibil sa existe momente in care esti prea obosita sau ai prea multa treaba ca sa ai rabdare sa te ocupi de cine stie ce chestii complicate.

 

 

Intre 4 si 6 ani majoritatea copiilor renunta la somnul de pranz. In schimb, somnul de noapte se prelungeste la 11 – 12 ore, de aceea este important ca ora de culcare sa fie aleasa in concordanta cu programul obisnuit al unei zile.

Multe gradinite au, inca, somnul de pranz in program, prin urmare e bine ca, chiar daca nu mai doarme, copilul sa fie obisnuit cu un interval de timp petrecut in liniste. In orice caz, in acest interval de varsta trebuie sa te astepti ca ora de culcare sa se mute ceva mai devreme in fiecare seara.

 

Intre 7 si 14 ani copiii au nevoie de 10 – 11 ore de somn in fiecare zi. Evident, este vorba despre somnul de noapte. Este si varsta la care incep cele mai frenetice negocieri in legatura cu ora de culcare, caci discutiile cu prietenii, retelele de socializare, filmele, jocurile online si cartile sunt adeseori mai tentante decat somnul, iar nivelul de control al parintelui este mult redus.

Multi copii se plang ca nu reusesc sa adoarma pentru ca nu sunt obositi, dar acest lucru este rareori adevarat. Daca elimini accesul la tehnologie cu 30 – 60 minute inainte de culcare, aceasta problema se rezolva de la sine, de cele mai multe ori.

 

In adolescenta teoria ne spune ca necesarul este de 9 ore de somn pe noapte; din pacate, multi tineri nu se bucura de ele. Orarul de la scoala, temele, nevoia de socializare cu prietenii, un eventual sport sau alta activitate extrascolara fac ca ora de culcare sa fie adesea amanata, astfel incat adolescentii sunt privati de odihna suficienta.

Oboseala cronica se acumuleaza. Gandeste-te ca o ora de somn lipsa pe saptamana duce la echivalentul unei nopti pierdute pana la sfarsitul saptamanii. In plus, oboseala vine la pachet cu dificultati de concentrare, scaderea performantelor scolare si probleme legate de memorie, exact in perioada in care tinerii au foarte mult de invatat.

 

 

Ce poti face?

Primul pas, care depinde in intregime de tine, este sa creezi un spatiu favorabil somnului. Indiferent de varsta, dormitorul trebuie sa fie mereu bine aerisit, cu o temperatura de 20 – 22 de grade in interior si un nivel adecvat de umiditate.

Pentru a crea un sentiment de apartenenta, lasa copilul sa participe activ la amenajarea si la decorarea acestuia. Dinozauri, printese, artisti, personaje de carte, nu conteaza, cat timp copilul simte ca propria lui camera il reprezinta.

Gaseste metode de a controla nivelul de lumina din incapere. Cat copilul e relativ mic, poti alege din oferta de baldachine (aici o lista comparativa) un model ingenios, care sa se potriveasca tematicii interiorului. Mai tarziu, poti apela la un set de draperii groase. In cazul in care este necesara o lumina de veghe, alege o varianta in tonuri de portocaliu; cele in tonuri de albastru par sa “fugareasca somnul”.

Odata ce mediul este propice odihnei, stabileste reguli ale case. De pilda, telefoanele si televizoarele sunt inchise cu macar 30 de minute inainte de culcare. Telefoanele intregii familii pot fi depozitate in camera de zi in fiecare seara, dupa o anumita ora, pentru un plus de siguranta.

Pentru copiii mici, o rutina adecvata poate fi de ajutor pentru tranzitia dintre “modul joaca” si “modul odihna”. La varste mai mari, e putin probabil sa mai stai langa pat sa citesti povesti, dar invelitul inainte de culcare poate ramane un obicei indragit.

In familia voastra, cum stati cu somnul? Cati ani are copilul tau si cam cat doarme, in fiecare zi?