Sarbatoarea de Halloween este, de cativa ani buni, celebrata si in Romania, pentru ca este considerata o ocazie buna de distractie, pentru cei mici si cei mari deopotriva. Avand in vedere ca exista, an de an, discutii pro si contra acestui eveniment, credem ca e o idee buna sa ii descoperi adevarata semnificatie, pentru a i-o putea impartasi si celui mic.
Cand se sarbatoreste Halloween?
In fiecare an, Halloween-ul este celebrat pe data de 31 octombrie, indiferent de ziua in care cade aceasta. Se pare ca la originea acestei sarbatori se afla o serbare celtica a recoltei, cunoscuta sub denumirea straveche de Samhain.
Cum a devenit sarbatoarea recoltei, Halloween?
Biserica crestina nu putea accepta manifestarile religioase dedicate zeitatilor, pe care le practicau celtii, astfel ca, in incercarea de a crestina populatia care celebra Samhain, i-a atribuit o alta semnificatie. Odata cu inglobarea serbarii in religia crestina, ea a fost transformata in sarbatoarea tuturor sfintilor.
Halloween in vechime
Acum aproximativ 2000 de ani, celtii, care locuiau in zona de azi a Irlandei, Marii Britanii si in Nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou in data de 1 noimebrie. Aceasta zi marca finalul verii si al recoltei si inceputul zilelor reci si intunecoase de iarna, o vreme frecvent asociata cu ideea de moarte.
Celtii caredeau ca in noaptea de dinaintea noului an, granitele dintre lumea celor vii si lumea celor morti dispar, asadar ei sarbatoreau Samhain, momentul in care se credea ca fantomele se pot intoarce pe pamant.
Despre aceste spirite se spunea ca aduc stricaciuni recoltelor, dar ca druizii, preotii celtici, au in aceste momente o capacitate sporita de prezicere a viitorului. Aceste profetii erau foarte importante, in acele vremuri, mai ales daca luam in calcul dificultatile iernii si cate de supusi erau oamenii, in trecut, in fata fenomenelor naturale.
In aceasta zi, druizii organizau focuri de tabara uriase, unde oamenii se adunau pentru a aduce sacrificii zeitatilor celtice. Se purtau costume reprezentate de piei si capete de animale, se ghicea viitorul, iar la final, plecau acasa cu torte aprinse de la focul sacru al druizilor, care urma sa ii protejeze intreaga iarna.
Halloween dupa cucerirea Romana
Dupa anul 43, Imperiul Roman a cucerit marea majoritate a teritoriilor celtice. In cei 400 de ani care au urmat, doua festivaluri romane s-au combinat cu Samhain.
Feralia se serba intr-o zi de la finalul lui octombrie, cand romanii isi comemorau mortii. Pomona era cealalta sarbatoare, dedicata zeitei arborilor si fructelor.
Ziua Sfintilor
In anul 609, papa Bonifaciu al IV-lea a dedicat o sarbatoare martirilor bisericii catolice. Mai tarziu, ea a fost extinsa ca zi a tuturor sfintilor, si mutata in data de 1 noimebrie.
Spre finalul secolului al IX-lea, influenta romana crestina in teriotirul celtic era deja importanta, astfel ca a inceput sa inlocuiasca multe dintre traditiile celtice. In anul 1000, biserica a dedicat ziua de 2 noiembrie unei sarbatori a mortilor. Se crede ca ideea care a stat in spatele acestei decizii a fost legata de inlocuirea sarbatorii pagane cu o alternativa crestina acceptata de catre biserica.
Ziua Mortilor era sarbatorita similar Samhainului insa, cu focuri mari, parade, costume de sfinti, ingeri si diavoli.
Halloween-ul se muta in America
Sistemul de credinte protestant era unul extrem de rigid, astfel incat celebrarea Halloween-ului in Noua Angle coloniala era limitata si frecventa mai degraba in zonele sudice. Pe masura ce credintele diferitilor colonisti europeni s-au amestecat cu cele ale amerindienilor, noi versiuni ale sarbatorilor au inceput sa apara.
Astfel, la final de octombrie, se sarbatorea o zi a recoltei, in care oamenii impartaseau povesti depsre morti si fantome, cantau si dansau si, desigur, se costumau. Abia in a doua jumatate a secolului XIX, noul val de imigranti, reprezentati in mare parte de irlandezii goniti din Europa de foamete, a contribuit la popularizarea si raspandirea Halloween-ului.
Istoria lui “Trick or Treat” – Ne dati sau nu ne dati
Conform traditiilor europene, americanii au inceput sa poarte costume si sa mearga din casa in casa pentru a cere bani sau alimente. Tinerele fete credeau ca in noaptea de Halloween puteau sa descopere numele sau infatisarea viitorilor lor soti, facand tot felul de trucuri cu fire de lana, mere si oglinzi.
Spre finalul anilor 1800, sarbatoarea a fost modelata in una orientata catre familie si comunitate, mai degraba decat catre vrajitoare si fantome. Petrecerile se concentrau pe farse, jocuri, mancaruri de sezon si costume festive.
Petrecerile de Halloween
Intre 1920 si 1930, Halloween-ul a devenit o sarbatoare a comunitatii, cu parade si petreceri orasenesti. Insa, in ciuda eforturilor, au aparut primele manifestari de vandalism, care au fost limitate abia in anii 1950. Tot atunci, sarbatoarea a fost transformata in una a copiilor, care au fost motivati suplimentar si de practica de a umbla din casa in casa pentru a primi dulciuri. Teoria era ca poti preveni farsele de Halloween daca ii multumesti pe colindatori oferindu-le tot felul de bunatati.
Alegerea de costume de Halloween (aici o lista comparativa) dintre cele mai variate a devenit caracteristica perioadei mai recente, dar reprezinta una dintre cele mai mari distractii pentru copii.
Legende populare de Halloween
Dintotdeauna, Halloween-ul a fost plin de mister, magie si superstitii, avand in vedere legatura creata, de-a lungul timpului, intre aceasta sarbatoare a recoltei si momentele de comemorare a celor disparuti. Se obisnuia, de pilda, sa se pregateasca locuri la masa pentru aceste spirite prietenoase; li se lasau deserturi pe pragurile usilor si li se aprindeau candele si lumanari pentru ca fantomele sa isi regaseasca mai usor drumul inapoi, in lumea umbrelor.
In prezent, fantomele de Halloween sunt descrise intr-un mod mai infricosator si se pare ca am ales acele obiceiuri si superstitii care ni se pareau mai inspaimantatoare. De pilda, pisicile negre sunt acuzate ca ar aduce ghinion, superstitie provenita din Evul Mediu, cand ele erau asociate vrajitoarelor.
Mersul pe sub scari, de asemenea, este privit ca aducator de ghinion, superstitie care pare sa provina din Egiptul antic,, perioada cand se credea ca triunghiurile sunt sacre. Si azi, in unele zone ale lumii, se crede ca e foarte important sa eviti sa spargi oglinzi, sa calci pe crapaturi in pamant sau sa versi sare exact in aceasta zi de sfarsit de toamna.
Traditii mai putin cunoscute legate de Halloween
In trecut, multe dintre traditiile de Halloween se concentrau mai putin asupra trecutului si mai degraba asupra viitorului, mai putin asupra mortilor si mai degraba asupra celor vii.
Multe dintre ele urmareau sa le ajute pe tinerele femei sa isi gaseasca viitorii parteneri de viata si sa le asigure ca nu vor ramane nemaritate.
In Scotia, de pilda, ghicitoarele le sfatuiau pe fete sa aleaga un numar de alune de padure egal cu numarul posibililor pretendenti. Acestea urmau sa fie aruncate in foc; aluna care ardea, in loc sa pocneasca, avea sa fie alesul.
O alta poveste sustine ca acele fete care, in seara de Halloween, mancau inainte de culcare un amestec de nuci, alune de padure si scortisoara, aveau sa isi viseasca ursitul.
Fetele aruncau coji de mana peste umeri, sperand ca ele vor cadea pe jos formand prima litera a numelui viitorului lor sot. Galbenusurile de ou pareau sa ofere indicii legate de viitor. Stand in fata oglinzii, intr-o camera intunecoasa, in timp ce tineau in mana o lumanare aprinsa, fetele incercau sa vada chipul viitorilor lor soti.
Existau si ritualuri mai competitive: fata care gasea, prima, o castana prajita, urma sa se casatoreasca inaintea celorlalte. Desigur, spiritele erau cele care faceau ca toate aceste mici miracole sa se intample, cele care ofereau, cu generozitate, indicatii despre viitor.
