Exista, inca, surprize legate de rolurile florei intestinale
Depresia postnatala a devenit un subiect de interes din punctul de vedere al sanatatii publice, caci peste 10% dintre femei dezvolta aceasta afectiune dupa nasterea primului copil. Cauzele concrete ale depresiei nu au fost inca identificate, desi exista o serie de factori predispozanti care tin atat de elemente socio-economice, cat si de fiziologia individului.
Ce legatura e intre probiotice si depresie?
Exista un studiu (il poti accesa la aceasta adresa) care demonstreaza felul in care femeile care sunt expuse riscului de depresie ante- sau post-natala, ar putea beneficia de pe urma administrarii in timpul sarcinii si dupa nastere, a unui supliment de probiotice.
Studiul a examinat efectul pe care il are suplimentul de Lactobacillus rhamnosus administrat unui numar de 423 de femei. De fapt, scopul initial al studiului era sa evalueze daca administrarea acestui supliment afecteaza frecventa dermatitei atopice si sensibilizarea alergica a copiilor la varsta de un an. Alti parametri evaluati au fost frecventa diabetului de gestatie, a vaginozelor bacteriene si a colonizarii cu streptococ de grup B, dar si depresia si anxietatea post-partum.
In grupul studiat au fost incluse femei insarcinate, in saptamanile 14 – 16 de sarcina; la 212 dintre ele s-a administrat suplimentul de bacili lactici, iar celelalte 211 au primit placebo. Administrarea a continuat din momentul inceperii studiului, pana la 6 luni dupa nastere, in cazul mamelor care au alaptat.
La finalul studiului s-a observat ca femeile care au primit probiotice au avut scoruri semnificativ mai mici la testele menite sa evalueze intensitatea depresiei sau a anxietatii postnatale, ceea ce ridica noi semne de intrebare si poate reprezenta un nou drum in directia prevenirii bolilor psihice legate de nastere, in special a depresiei severe.
In ce fel afecteaza probioticele sanatatea mentala?
Inainte de efectuarea acestui studiu existau deja dovezi care sustin ipoteza ca exista o legatura importanta intre microbiomul intestinal si sanatatea mentala a fiecaruia dintre noi. Cunoscuta si ca “axa intestin – creier”, aceasta legatura starneste noi si noi controverse si subiecte de cercetare, caci exista inca numeroase aspecte care merita elucidate. Se pare ca exista o serie de semnale biochimice intre tractul intestinal si sistemul nervos central, iar semnificatia lor trebuie inca lamurita.
Un alt studiu a demonstrat ca, in cazul soriceilor, administrarea unui lactobacil are un efect de reducere a gradului de anxietate. S-a demonstrat ca acest efect se propaga prin intermediul nervului vag, si a fost un prim pas catre un nou subiect de cercetare.
S-au efectuat numeroase experimente pe animale, menite sa evalueze importanta existentei aceste axe si modul in care ea influenteaza starea psihica a indivizilor; un studiu concret demonstreaza ca inocularea unei flore intestinale asociate depresiei, este capabila sa determine schimbari de comportament la sobolani.
Din motive etice lesne de inteles, studiile efectuate pe subiecti umani sunt limitate in prezent, desi exista suficiente dovezi ca atat adultii, cat si adolescentii care au o dieta sanatoasa si echilibrata, se bucura si de o sanatate mentala mai buna, si de un echilibru psihic superior. Daca subiectul este unul de interes pentru tine, poti consulta alte studii pe acest subiect:
Depresia asociata cu flora intestinala periculoasa
Calitatea dietei si integritatea mentala la adolescenti
Desigur, autorii studiului sustin ca rezultatele lor trebuie replicate la o scara mai larga, si ca trebuie de asemenea studiate efectele altor probiotice administrate in aceeasi perioada de timp. Rezultatele obtinute momentan, insa, dovedesc ca flora intestinala poate influenta starea psihica, si ca un aport de bacterii benefice, fie ca supliment, fie prin alimentatie, ar putea avea efecte benefice.
Ce inseamna asta pentru mame si viitoarele mame?
Desi depresia post-natala este complet tratabila, multe femei ezita sa vorbeasca despre asta, refuza sa caute ajutor sau considera ca este un subiect jenant si care le face sa se rusineze. Despre depresie nu se vorbeste, caci societatea se grabeste sa te judece ca slab, lipsit de ocupatie sau in cautare de atentie; imediat se va grabi cineva sa iti propuna un tratament pentru depresie pe care l-a testat – cel mai adesea ceva care nu are nici o legatura cu lumea medicala – sau sa iti spuna cum scapi de depresie daca doar iti doresti cu adevarat asta… In conditiile in care, in tarile dezvoltate, mortalitatea materna este in scadere, suicidul ramane unul dintre motivele principale de deces la aceasta categorie sociala. In plus, efectele depresiei severe nu se opresc la nivelul mamei, ci se transfera si copiilor, care sunt expusi unui risc suplimentar atat la varsta frageda, cat si mai tarziu, cand au o probabilitate mai mare de a dezvolta tulburari psihologice si de comportament, dificultati de invatare, probleme de atasament si asa mai departe.
Din pacate, in multe tari, medicamentele pentru depresie sunt considerate un stigmat, iar femeile refuza sa le ia. In Romania, gradul de suport familial este atat de redus, incat cele mai multe dintre femei nici macar nu ajung sa primeasca, oficial, un diagnostic.
Ce sunt probioticele si prebioticele si ce roluri au ele?
Probioticele sunt marketate in prezent ca solutie universala la orice tip de probleme digestive, atat la copii, cat si la adulti. Ele, insa, contin diferite tulpini bacteriene, in diferite concentratii, si e imposibil sa stii, fara o analiza amanuntita a scaunului, care dintre ele iti este tie necesara. Administrarea probioticelor sub forma de suplimente se face deseori la intamplare, pe principiul ca “rau nu fac”; insa e posibil ca nici aportul lor benefic sa nu fie prea important.
Printre sursele naturale si la indemana de probiotice mentionam kefirul, muraturile, iaurtul, otetul de mere.
Prebioticele sunt carbohidrati nedigerabili, care hranesc flora intestinala benefica si stimuleaza cresterea bacteriilor sanatoase. Este bine ca alimentatia ta sa includa si acest gen de compusi, iar cateva surse la indemana sunt: ceapa, usturoiul, cerealele integrale, avocado, mazarea, sau soia.
Studiile demonstreaza ca oamenii nu ar putea supravietui mai mult de cateva zile, daca toata aceasta flora intestinala benefica ar disparea. De fapt, in intestinul fiecaruia dintre noi traiesc milioane de miliarde de asemenea bacterii, apartinand unui numar de peste 1000 de specii cunoscute. Fiecare om are un alt microbiom, insa acesta are, in mare, functii similare, contribuind la digestia anumitor alimente, la sinteza unor vitamine esentiale cum sunt vitaminele K si B, protejandu-ne impotriva agresiunii microorganismelor patogene si stimuland si regland raspunsul imun al organismului. In cazul in care acest microbiom este sanatos si perfect echilibrat, el contribuie si la o buna functie digestiva.
In general, microbiomul se formeaza si stabilieaza pana la varsta de 3 ani. Ulterior, el poate suferi modificari, in functie de mediul in care traim si de obiceiurile noastre alimentare. In cazul aparitiei unor dezechilibre evidente, medicii recomanda administrarea de probiotice, insa noile studii demonstreaza ca ele ar putea fi necesare si in situatii mai putin vizibile sau simptomatice.
Nu putem incheia fara sa adaugam ca administrarea de probiotice este considerata sigura, atat in sarcina si alaptare, daca este sa dam crezare declaratiilor oficiale ale NHS. Prin urmare, consideram ca este o perspectiva noua, interesanta si cu siguranta de mare ajutor pentru persoanele cu un risc crescut de a dezvolta o forma sau alta de depresie.
