Implicatiile majore (si nebanuite) ale florei intestinale asupra sanatatii micutilor
Acum cativa ani, notiunea de “flora intestinala” se referea destul de vag la bacteriile care colonizeaza intestinul si despre care se stia, la acea vreme, ca sunt implicate in diverse procese de digestie; unele dezechilibre la acest nivel pot cauza tulburari digestive de diverse intensitati.
Intre timp, insa, cercetarile au evoluat mult in acest domeniu. Acum stim ca aceasta flora bacteriana este departe de a fi implicata doar in procese digestive; ea ajuta la sinteza unor vitamine, dar tot ea este implicata in numeroase procese care tin de sistemul imunitar al individului, dar si in procese metabolice dintre cele mai variate.
Practic, in prezent, imaginea de ansamblu ii face pe cercetatori sa considere ca traim intr-o veritabila simbioza cu toate aceste microorganisme; aparitia de dezechilibre la nivelul lor, sub forma unei disbioze intestinale, poate declansa o serie de boli, dintre care multe sunt relevante in domeniul pediatriei.
Colonizarea bebelusului dupa nastere
Mult timp s-a considerat ca in uter, bebelusul traieste intr-un mediu steril; recent, s-a demonstrat ca, de fapt, la nivelul placentei exista o intreaga populatie alcatuita din mai multe specii bacteriene, care colonizeaza corpul bebelusului cu mult inainte ca acesta sa vina pe lume. Cercetarile ulterioare au relevat ca micutii nascuti prin cezariana prezinta, in corp, in plus, o populatie similara celei de pe pielea mamei, in timp ce in cazul celor nascuti pe vaginala, ei sunt colonizati cu speciile rezidente in vagin.
Dupa aceasta colonizare initiala, populatia de bacterii la care e expus copilul creste spectaculos, astfel ca in aproximativ 24 de ore de la nastere, bebelusul pare sa fie uniform colonizat pe toate suprafetele cutanate si mucoase. Cu cat diversitatea speciilor regasite la nivel intestinal este mai mare, cu atat sansele unui organism sanatos sunt mai mari. Din contra, o diversitate mica se asociaza, se pare, cu diverse boli.
Cercetatorii au demonstrat ca in lumea civilizata, diversitatea despre care vorbim este mult redusa in comparatie cu zonele mai primitive, lucru care se asociaza pozitiv cu o crestere a incidentei unor boli cronice, caracteristice de asemenea culturii vestice.
S-a demonstrat ca nu exista nici un tipar legat de modul de colonizare a organismelor copiilor, ea efectuandu-se haotic si la intamplare in primii ani de viata si fiind mai intensa dupa varsta de 6 luni, cand incepe diversificarea. Desi compozitia florei bacteriene se schimba odata cu orice schimbare de dieta, tratament cu antibiotice sau pur si simplu actiunea mai intensa a factorilor de stres, cea mai spectaculoasa modificare e asociata diversificarii.
Un alt subiect de interes pentru cercetatori este reprezentat de corelatia dintre modul in care au venit copiii pe lume, tipul de lapte pe care il primesc (lapte matern versus lapte praf), compozitia florei intestinale si diversele patologii asociate.
Flora intestinala si obezitatea
Obezitatea este una dintre bolile care a inceput sa afecteze din ce in ce mai multi copii, cu precadere in tarile dezvoltate. In anii 2011-2012, in Statele Unite, peste 12.7 milioane dintre copii erau considerati obezi. Toti acestia devin adulti obezi, cu o gama larga de afectiuni caracteristice: hipertensiune, diabet, ateroscleroza si un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Avand in vedere implicatiile pe termen lung pentru sanatate, cercetatorii au considerat ca e important sa stabileasca niste corelatii clare.
Au constatat, de pilda, ca acei bebelusi care iau mult in greutate in primul an de viata au o predispozitie spre a deveni obezi mai tarziu. Si exista si factori care par sa fie corelati cu aceasta crestere rapida din primul an: obezitatea mamei, modul in care s-a defasurat nasterea sau expunerea precoce la antibiotice sunt doar cativa. Observatiile au ridicat o alta ipoteza, si anume daca nu cumva toate acestea au legatura cu flora intestinala.
Atat la animale, cat si la oameni, s-a demonstrat ca microbiota intestinala a indivizilor obezi este una alterata, modificata fata de cea pe care o au persoanele cu o constitutie normala sau slaba. Colonizarea intestinului soarecilor cu bacterii izolate de la soareci obezi a determinat aparitia obezitatii si la lotul experimental. Aprofundarea subiectului a demonstrat ca obezitatea nu este determinata numai de un aport caloric exagerat, ci si de o capacitate sporita a florei intestinale de a extrage si folosi carbohidratii din alimente.
O alta ipoteza care a fost investigata a mers pe ideea ca poate tratamentele cu antibiotice administrate timpuriu in viata, ar putea determina niste modificari la nivelul florei intestinale, care sa se asocieze cu obezitatea. Mai multe studii au demonstrat, in consecinta, ca antibioticele din primul an de viata sunt asociate cu un indice de masa corporala mai mare.
Desi probabil ca flora bacteriana nu este singurul element care influenteaza greutatea copiilor si indicele de masa corporala, cercetatorii sunt de parere ca administrarea de probiotice pentru copii tintite si special dedicate acestui scop, ar putea duce la scaderea numarului de cazuri de obezitate in copilarie.
Flora intestinala, dermatitele si dermatita atopica
Dermatita atopica este una dintre bolile de piele cele mai frecvente, care afecteaza in prezent pana la 3% dintre adulti si pana la 30% dintre copii. De obicei, ea apare in asociere cu boli alergice cum sunt rinita, astmul sau esofagita eozinofilica. Cauzele dermatitei atopice sunt complexe, iar gravitatea bolii este variabila, de la zone de piele uscata si usor rosie, pana la veritabile rani, pustule si escoriatii.
Inca o data, cercetatorii au stabilit ca exista o corelatie intre cantitatea de microorganisme la care sunt expusi imediat dupa nastere bebelusii din tarile puternic industrializate, modul de reactie al sistemului imunitar care, in timp, devine din ce in ce mai intolerant la actiunea acestor bacterii si reactioneaza disproportionat si frecventa de aparitie a dermatitei atopice. Iar daca e sa ne referim la importanta pe care o are expunerea din primele momente de viata, un studiu a demonstrat existenta unui risc crescut de dezvoltare a afectiunilor alergice in cazul bebelusilor nascuti prin cezariana.
Corelatia dintre alterarea florei intestinale si dezvoltarea dermatitei atopice a fost studiata atat la modele animale, cat si la cele umane. Populatia de Bifidobacterii este cu atat mai scazuta, cu cat atopia este mai severa, si se asociaza cu o crestere a populatiei de Clostridium.
Toate cercetarile au confirmat existenta unei legaturi directe in afectiunile alergice si flora intestinala, ceea ce de asemenea, deschide perspective de preventie si tratament. Administrarea de prebiotice in primele zile dupa nastere poate fi o metoda de preventie a dezvoltarii ulterioare a afectiunilor alergice, insa directia aceasta de cercetare trebuie aprofundata. De asemenea, ar trebui stabilit care este cel mai bun probiotic si prebiotic potrivit acestui scop.
Flora intestinala si afectiunile respiratorii
Desi corelatia dintre flora intestinala si bolile respiratorii s-a orientat mai degraba catre pacientii care sufera de fibroza chistica, trebuie sa spunem ca s-a descoperit existenta unui anumit nucleu de bacterii comun la acesti pacienti, ceea ce i-a determinat pe cercetatori sa considere ca merita sa aprofundeze studiile pe aceasta tema.
Cercetarea subiectului este destul de dificila, in parte pentru ca este dificila recoltarea probelor de microorganisme din zona cailor respiratorii inferioare, fara contaminare prealabila din caile respiratorii superioare, insa medicii fac pasi importanti si in aceasta directie.
Flora intestinala si bolile digestive
Lasand deoparte afectiunile acute ale tubului digestiv, destul de frecvent intalnite in randul copiilor, care nu sunt prea atenti la elemente de igiena atunci cand se afla la joaca, exista doua diagnostice cu implicatii importante pe termen lung: boala Crohn si colita ulcerativa sunt afectiuni inflamatorii intestinale cu consecinte semnificative pe termen lung.
Flora intestinala este un element esential in declansarea si intretinerea acestei categorii de boli, dovada ca cele mai importante leziuni apar in zonele intestinului in care exista si cea mai mare concentratie de bacterii, si ca tratamentele cu antibiotice duc la ameliorarea temporara a simptomelor.
Examinarea speciilor care constituie flora intestinala la pacientii cu boli inflamatorii intestinale a demonstrat ca ele sunt diferite de cele intalnite la indivizii perfect sanatosi. Si lucrurile nu se opresc aici, pentru ca oamenii de stiinta recunosc ca inca au informatii limitate legate de alte microorganisme, non-bacteriene, care populeaza intestinul, cum sunt fungii, virusurile sau diverse specii de bacteriofagi.
Se evalueaza, in prezent, posibilitatea tratarii acestor copii prin transplant de fecale de la donatori sanatosi, cu o flora intestinala echilibrata. Metoda de rezultate bune in cazul infectiilor cu Clostridium difficile, dar necesita mai multe investigatii inainte de a i se extinde aplicabilitatea.
O cura cu cel mai bun probiotic poate reprezenta o varianta de tratament pentru colon iritabil. De asemenea, enterocolita si diverse forme de diaree se pot ameliora rapid prin administrarea de probiotice pentru copii. Intotdeauna, administrarea de antibiotic trebuie sa aiba asociata o cura de probiotice pentru refacerea florei intestinale; in cazul unei asemenea solicitari importante, nu e suficient sa te bazezi doar pe alimente probiotice sau pe un probiotic natural.
Exista, inca, numeroase semne de intrebare legate de corelatiile dintre flora intestinala a copiilor si patologia pediatrica, si probabil ca pe masura ce se va face lumina, vor aparea si mai multe directii care merita a fi investigate. Indiferent ca doresti sa afli mai multe despre suplimentele pentru imunitate din gama probioticelor sau pur si simplu doresti sa aprofundezi informatiile pe acest subiect , iti punem la dispozitie un bun punct de pornire aici.
