Jocurile promoveaza o dezvoltare sanatoasa a copilului
Se stie de multa vreme cum copiii se dezvolta prin joc, cum ei descopera lumea in joaca, invata prin joaca si, in general, mai tot ceea ce fac ei este o permanenta… joaca. In anul 2007, insa, un articol intitulat The Importance of Play in Promoting Healthy Child Development and Maintaining Strong Parent – Child Bonds , publicat in revista de specialitate Pediatrics, vol. 119, nr 1, a venit sa ofere mai multe informatii pe acest subiect, informatii care consideram ca ar trebui sa ajunga atat la parinti, cat si la alti specialisti care interactioneaza regulat cu cei mici.
In ciuda faptului ca se stie ca jocul si interactiunea prin joc au efecte benefice atat asupra adultilor, cat si a copiilor, in ultimii ani, timpul rezervat acestei activitati este din ce in ce mai scurt. Desigur, nu este vorba neaparat despre rea-vointa sau lipsa de interes, ci mai degraba despre un stil de viata foarte alert, cu copii care petrec ziua la gradinita sau la afterschool pana la ora 17 – 18, cu parinti care stau tot atata la serviciu.
La acestea se adauga schimbari din ce in ce mai frecvente in structura familiei (despartire, divort, parinte sau parinti care lucreaza in strainatate), teme din ce in ce mai multe, activitati extrascolare care ajung sa ii copleseasca pe copii si sa le umple pana la ultima clipa de timp liber.
Comisia pentru Drepturile Omului recunoaste jocul ca fiind un drept fundamental al fiecarui copil
Din pacate, acest drept este adesea incalcat, din motive foarte variate: lipsa de timp, saracie, dezinteres si asa mai departe. Si, din pacate, nici copiii care beneficiaza de resurse mult mai generoase, nu se bucura mereu de toate beneficiile jocului, caci ei sunt crescuti intr-un mediu extrem de presant si de solicitant, care pune pe primul loc performanta, academica sau de alta natura.
De multe ori, joaca este considerata inutila, este clasificata ca o “aiureala”, iar copiii sunt indemnati sa faca “ceva serios” pentru ca “nu mai sunt bebelusi”, sau sunt “mari de acum”. Nu mai avem rabdare pentru jocuri in doi, pentru jocuri cu carti sau pentru jocuri cu papusi si tindem sa cautam, mereu, jocuri interesante din punctul nostru de vedere, ca adulti, jocuri educative pentru copii, jocuri cu geografie si cu matematica… Pierdem din vedere faptul ca specialistii au demonstrat, in repetate randuri, ca timpul liber si jocul liber sunt esentiale pentru buna-starea fizica, sociala, cognitiva si afectiva a copiilor si adolescentilor.
Fara a incerca sa diminuam importanta unor rezultate academice bune, a importantei unor activitati extrascolare (sportive sau nu), incercam sa le reamintim parintilor, invatatorilor, profesorilor, societatii in general, ca in viata oricarui copil trebuie sa existe un echilibru.
Care sunt beneficiile jocului?
Fie ca discutam despre joc liber, joc imaginativ, despre jocuri pentru copii sau orice alt fel de joc, activitatea in sine ii incurajeaza pe cei mici sa isi foloseasca creativitatea si sa isi imbunatateasca dexteritatea, abilitatile fizice si cognitive si inteligenta emotionala. Joaca este esentiala pentru o dezvoltare sanatoasa a creierului, si asta se poate demonstra simplu, prin simpla observare a faptului ca toti puii din toate speciile de mamifere se joaca mult pana la atingerea maturitatii fizice.
Jocul este modul in care copilul interactioneaza cu lumea, inca din primele zile de viata. In joc, copiii creeaza o lume mai prietenoasa si mai accesibila, pe care o pot controla, in care isi pot exersa rolurile ca viitori adulti si unde isi pot depasi temerile. Astfel, ei isi extind numarul si nivelul competentelor, invata sa colaboreze, sa fie parte a unui grup, sa negocieze, sa isi rezolve conflictele si sa isi sustina punctul de vedere.
Atunci cand copiii sunt lasati sa isi organizeze singuri jocul, ei isi antreneaza abilitatea de a lua decizii, evolueaza in ritmul propriu, descopera care le sunt pasiunile, interesele si atuurile si, in final, reusesc sa isi dezvolte pasiunile. De multe ori jocul implica adulti, si este foarte bine, dar cand acestia reusesc sa preia controlul, copiii nu au de ales si se supun dorintelor acestora, astfel ca o parte dintre beneficiile mentionat deja se pierd, mai ales cele care au legatura cu imaginatia, creativitatea sau dezvoltarea abilitatilor de lider.
Incurajarea jocului nestructurat este o modalitate demonstrata de a creste nivelul de activitate fizica, ceea ce are ca rezultat o sanatate mai buna. De fapt, aceasta este o metoda exceptionala, care sta la baza strategiei de combatere a veritabilei epidemii de obezitate care ii afecteaza pe cei mici. Exista o multime de tipuri de jocuri, jocuri pentru adulti care li se pot adapta si copiilor, dar cele mai frumoase sunt acele jocuri de grup pe care copiii si le organizeaza singurei.
Dezvoltarea copiilor are nevoie de relatii afective profunde, de durata, consolidate prin joc
Atunci cand parintii isi urmaresc discret copiii in timp ce se joaca, sau atunci cand li se alatura, au o ocazie ideala de a privi realitatea prin ochii celor mici. Interactiunea din timpul jocului este apreciata de catre copii, care simt ca intreaga atentie a adultilor este concentrata asupra lor.
Parintii care reusesc sa perceapa realitatea in care traieste copilul lor, reusesc sa construiasca o comunicare mai eficienta cu acestia. Copiii care nu verbalizeaza prea mult sunt adeseori stimulati de participarea adultului la joc, astfel ca ajung sa isi exprime opiniile, experientele si frustrarile, oferindu-le parintilor o perspectiva mai generoasa asupra provocarilor carora sunt obligati sa le faca fata.
Jocul este o parte importanta a vietii academice
Sau, ar trebui sa fie, este in multe alte tari si speram sa devina si in sistemul nostru de invatamant. Este cea mai sigura metoda prin care adultii se pot asigura ca scoala le ofera copiilor un spatiu adecvat dezvoltarii sociale si afective, pe langa cea cognitiva.
Joaca ii ajuta pe copii sa se adapteze mai usor la mediul scolar si rigorile lui, ba chiar contribuie la intensificarea dorintei celor mici de a invata si la dezvoltarea interesului lor pentru rezolvarea problemelor. Joaca libera si interactiunea cu alti copii sunt componente cheie ale invatarii socio-emotionale.
Ce se intampla cand copiii nu au timp pentru joaca nestructurata?
Desi s-a demonstrat ca joaca are atatea beneficii pentru cei mici, timpul alocat jocului nestructurat este ingrozitor de mic, de multe ori. Aceasta “moda” a organizarii i-a afectat chiar si pe prescolari, al caror orar a fost reorganizat in asa fel incat sa cuprinda cat mai multe activitati academice.
In anul 1989, statisticile demonstrau ca in tarile vestice, 96% dintre scolile primare aveau macar o pauza mare. Un deceniu mai tarziu, doar 70% dintre copiii de gradinita aveau o pauza mare.
Trendul actual este ca scolile sa le ofere copiilor din ce in ce mai putin timp liber. In unele tari – si, uneori, si in scolile romanesti – orele de educatie fizica, arte plastice sau muzica sunt sacrificate pe altarul matematicii si al limbii romane. Din pacate, acest lucru are exact efectul contrar: abilitatea copilului de a retine informatia noua este redusa substantial, caci capacitatea cognitiva a acestuia este suprasolicitata.
Alternarea materiilor de studiu nu reuseste sa declanseze relaxarea fizica necesara, sau pauza de care creierul are nevoie ca sa isi poata relua procesul de invatare. Nici macar ora de educatie fizica nu ofera beneficii similare jocului nestructurat. Limitarea activitatilor fizice este vinovata si pentru diferentele de invatare dintre baieti si fete, caci in scolile in care este promovat un stil de viata sedentar, baietii se descurca mai greu.
Reducand timpul de joaca, ii obligam pe copii sa devina adulti prea devreme
Problema principala nu este legata neaparat de nivelul de responsabilizare asociat, cat de pierderea interesului pentru explorare si descoperire. Parintii aud, peste tot, ca un parinte bun isi expune copilul la o mare varietate de experiente, ca este atent la fiecare ocazie in care copilul ar putea excela, asadar cei mici se trezesc inscrisi la mai multe cursuri decat zilele saptamanii.
Ei sunt expusi, inca de la varste foarte fragede, la materiale care promoveaza studiul si care urmaresc o dezvoltare cognitiva accelerata, problema fiind ca se ajunge destul de devreme, la o uzura psihica din care copiii nu mai reusesc sa iasa. Astfel, in loc sa ramana curiosi, cu o minte deschisa, dornici sa descopere lumea, ei isi pierd, mult prea devreme, entuziasmul.
In plus, o mare parte din timpul pe care parintii si copiii ar trebui sa il petreaca impreuna, se transforma in activitati organizate, cursuri optionale sau naveta intre ele. Iar resursele familiei sunt concentrate in a-i garanta celui mic “accesul la cele mai bune oportunitati disponibile”.
Nu reusim sa parasim rotita pe care alergam in cerc
Multi dintre acesti parinti, care apartin clasei de mijloc, simt ca aceasta goana continua ii epuizeaza, totusi nu indraznesc sa se opreasca, de teama ca i-ar putea priva pe copii de experiente pretioase. Le este frica sa nu descopere ca cei mici au ramas in urma colegilor, sau ca ei insisi ar putea fi judecati ca parinti indiferenti.
Unii copii nu fac fata acestui stres continuu
Aceasta presiune nenaturala ajunge sa declanseze, la unii copii, simptome de anxietate. Si tocmai cand ar avea nevoie de mai multa joaca nestructurata, in care aceste sentimente negative sa se poata descarca, ei sunt tarati de la o activitate structurata la alta, cerandu-li-se sa fie seriosi, imobili, implicati, concentrati si dedicati, de dimineata pana seara.
Poate deloc suprinzator, frecventa tulburarilor anxioase si a depresiei este intr-o crestere alarmanta in cazul elevilor de gimnaziu si liceu.
Avem cu adevarat o problema?
Este prea devreme – si poate gresit – sa presupunem ca trendul actual in materie de educatie este o problema pentru toti copiii. Unii dintre ei se dezvolta excelent in conditiile unui program foarte incarcat.
Pe de alta parte, in tot acest proces de pregatire pentru joburile din viitor, trebuie sa recunoastem faptul ca simpla pregatire academica nu este suficienta; altele sunt punctele forte pe care le cauta angajatorii, si multe dintre ele sunt comune listei de beneficii enumerate mai sus.
Prin urmare, probabil ca un pic de moderatie atat din partea parintilor, cat si a profesorilor, este binevenita, mai ales in cazul copiilor care nu reusesc sa faca fata stresului unui program atat de agitat.
Copilul tau la ce varsta a inceput activitatile suplimentare? Cam cat timp sa se joace are in prezent? Cum a evoluat, de-a lungul anilor, timpul disponibil pentru joc?
