Cum, cand si cu ce incepe diversificarea bebelusului?
Diversificarea bebelusului este un subiect de maxim interes in randul mamicilor; statisticile arata ca el este mai citit, studiat si aprofundat decat orice alta tema legata de cresterea si ingrijirea micutilor. In acelasi timp, cel putin la noi in tara, influenta generatiilor anterioare si a pediatriei de pe vremea bunicelor de azi, este foarte puternica, astfel incat multe dintre mamici se vad prinse in contradictia recomandarilor facute de medicina moderna, si sfaturile ingrijorate ale familiei.
Acest articol isi propune sa iti prezinte in detaliu care sunt recomandarile pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii le face in ceea ce priveste introducerea alimentelor solide la bebelusi.
Trebuie sa subliniem ca aceste recomandari sunt cele de care tin cont si medicii pediatri, si medicii de familie cu competente in pediatrie, si ca ele ar trebui respectate si de catre parinti, pentru ca asigura, in prezent, cele mai bune premise pentru o dezvoltare armonioasa a micutilor. Informatiile din acest articol se regasesc in documentatia disponibila pe site-ul oficial www.who.int.
Contents
Reguli alimentare de baza pentru bebelusi
Inainte de a porni pe lungul drum al diversificarii, trebuie sa ai clare in minte cateva lucruri asupra carora OMS insista.
Bebelusii trebuie alaptati exclusiv timp de minim 4 luni, preferabil timp de 6 luni. Laptele matern este singurul aliment complet, perfect adecvat pentru ei, componentele sale antiinfectioase reprezentand un avantaj pe care nici o formula de lapte praf nu il poate egala.
Diversificarea la 6 luni este recomandarea standard pentru bebelusii sanatosi, nascuti la termen. Diversificarea poate fi inceputa de la varsta de 4 luni numai cu acordul medicului si numai daca bebelusul nu ia in greutate asa cum ar trebui, in ciuda alaptarii corecte, sau daca, desi suge foarte des, este flamand la scurt timp dupa fiecare masa. Nu uita ca un bebe la 5 luni este mai bine pregatit digestiv pentru alimente solide decat un bebe la 4 luni, iar bebelusul la 6 luni are un tub digestiv mai matur decat il avea cu 4 saptamani mai devreme.
Alaptarea ar trebui sa continue pentru macar 2 ani, chiar daca, in paralel, copilul primeste si alimente solide.
Odata inceputa diversificarea, alaptarea trebuie sa se faca in continuare la cerere, ori de cate ori si pentru oricat timp doreste bebelusul.
Alimentele solide oferite micutilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de baza: sa fie o sursa bogata in energie si substante nutritive, sa fie curate si sigure, usor de preparat prin adaptarea retetelor pe care le consuma intreaga familie si sa includa ingrediente locale si pe care parintele si le permite din punct de vedere financiar.
Nu ar trebui sa te orientezi neaparat dupa simptomele pe care le ai tu cand consumi un anumit ingredient: alimente care baloneaza pot fi foarte bine tolerate de copilul tau, in timp ce tu le eviti.
La varsta de 6 – 7 luni, bebelusul trebuie sa primeasca 3 mese solide pe zi; pana la un an, numarul lor trebuie sa creasca la 5. Se incepe cu doar cateva lingurite, dupa care mesele cresc treptat din punct de vedere cantitativ.
Copilul trebuie incurajat cu entuziasm sa manance in timpul meselor si al gustarilor. Nu se apeleaza la diverse trucuri care sa ii distraga atentia, cum ar fi desene animate pentru copii de 2 – 3 ani, jucarii si asa mai departe.
Prepararea portiilor pentru copil trebuie facuta cu respectarea unor reguli stricte de igiena, folosind doar ingrediente proaspete si ustensile perfect curate. Toate alimentele solide se mananca din farfurie, cu lingurita sau furculita; nu se administreaza cu biberonul.
In cazul in care copilul este bolnav, alapteaza-l la cerere si serveste-i portii mici de alimente potrivite. Nu restrictiona sanul in incercarea de a-l determina sa manance mancare gatita. Odata inceputa convalescenta, ofera-i copilului portii mici si frecvente pana cand recupereaza pierderea in greutate din perioada bolii si isi reia ritmul obisnuit de crestere.
De ce este atat de importanta diversificarea?
Pe masura ce bebelusul creste si devine din ce in ce mai mobil, si nevoile sale nutritive si energetice cresc proportional. Prin umare, laptele matern pe care il primeste nu mai reuseste sa ii acopere necesarul.
De pilda, intre 6 si 8 luni, bebelusul are nevoie de aproximativ 700 calorii pe zi, iar laptele matern ii ofera mai putin de 600. Iar aceasta diferenta creste odata cu cresterea copilului, astfel ca, daca micutul nu primeste suficienta mancare de calitate, cresterea sa va fi incetinita sau chiar stopata.
Dar nu numai cantitatea de energie de care are nevoie bebe la 6 luni este mai mare decat ce ii poate furniza laptele matern; situatia este chiar mai evidenta atunci cand este vorba despre fier.
Pana in apropierea varstei de 6 luni, bebelusul beneficiaza de rezervele de fier pe care le avea in momentul nasterii, pentru ca aportul prin laptele matern este extrem de mic.
Dar intre 6 si 8 luni, bebelusul are nevoie, in medie, de un aport de 0.8 mg de fier pe zi, in timp ce laptele matern furnizeaza o cantitate de doar 0. 03 mg, aproximativ, iar rezervele de la nastere sunt deja epuizate, prin urmare o sursa externa de fier este obligatorie.
Unul dintre motive este acela ca, pentru a sustine cresterea extrem de rapida din primul an de viata al copilului, organismul este obligat sa produca o cantitate relativ mare de sange.
Asadar, incepand cu varsta de 6 luni, este imperativ ca bebelusul sa primeasca alimente bogate in fier, intervalul de varsta pana la implinirea unui an de viata fiind cel mai expus la declansarea anemiei feriprive. Acest lucru este valabil si pentru alte oligoelemente, prin urmare inceputul diversificarii este esential pentru a preveni diverse forme de malnutritie.
Cele mai problematice reusurse de care are nevoie bebelusul in aceasta perioada sunt fierul, zincul, vitamina A si energia, prin urmare alimentatia pe care o primeste trebuie sa se concentreze in aceasta directie.
Care e cel mai bun moment pentru inceperea diversificarii?
Bebelusilor ar trebui sa li se administreze alimente solide atunci cand laptele matern nu mai reuseste sa faca fata nevoilor organismului. In cazul celor mai multi dintre copii, asta se intampla intre 4 si 6 luni de viata. Este, de asemenea, varsta la care sistemul nervos al acestuia se maturizeaza suficient incat sa ii permita sa isi controleze voluntar miscarile limbii.
Inainte de varsta de 4 luni, bebelusii fac anumite miscari reflex cu limbuta, care impinge mancarea inspre in afara; abia in acest interval, de la 4 la 6 luni, ei devin capabili sa faca miscarile care le permit sa transporte mancarea din partea din fata, catre zona posterioara, pentru a o putea inghiti.
Nu este insa singura schimbare care apare la acest interval de varsta. Bebelusii sunt curiosi, sunt tentati sa bage totul in gurita, sunt interesati de gusturi noi si urmaresc cu atentie cum mananca adultii din apropiere. Acum erup si primii dinti, si chiar daca ei nu sunt folositi eficient pentru mestecat, il stimuleaza pe bebelus sa efectueze miscari de masticatie in plan vertical.
Tot acum, intregul aparat digestiv al micutului incepe sa devina si el pregatit sa digere alimente noi, in plus fata de laptele matern. Chiar daca pana la varsta de un an, se considera ca baza alimentatiei ramane laptele, este esential, din motivele expuse mai sus, ca bebelusului sa ii fie oferite si alte preparate.
De ce diversificarea prematura este nociva pentru bebelus?
Cand diversificarea la bebelusi incepe mai devreme decat este recomandat de catre specialisti, ea se asociaza cu un risc semnificativ de aparitie a unor complicatii sau intarzieri in dezvoltare. In primul rand, bebe la 4 luni nu are nevoie de aceste alimente; ele sunt consumate in detrimentul laptelui matern, care este deocamdata singurul aliment complet pentru copil. O cerere mai mica de lapte se asociaza si cu o scadere a productiei si cu intarcarea prematura.
Un bebelus a carui diversificare incepe prea devreme va consuma mai putin lapte matern, ceea ce inseamna ca va primi mai putine elemente cu rol de protectie pentru sistemul imunitar, deci va fi mai expus la diverse tipuri de imbolnaviri.
Riscul de afectiuni digestive este de asemenea crescut, in parte pentru ca nici un aliment gatit nu este la fel de curat ca laptele supt direct de la san. In plus, la aceasta varsta foarte frageda, bebelusilor li se ofera de obicei alimente semilichide, care contin o cantitate mare de apa si putini nutrienti, care ii umplu stomacul fara a-i oferi resursele de care are nevoie.
Indirect, rarirea supturilor poate conduce la declansarea primelor ovulatii in organismul mamelor; riscul unei sarcini aparute atat de devreme se rasfrange asupra bebelusului: o noua sarcina poate determina intarcarea prematura din cauza scaderii productiei lactate, a sensibilitatii sporite a sanilor si a obstacolelor psihologice pe care le intampina viitoarea mama; mama nu mai este la fel de disponibila pentru bebelus, la o varsta la care el nu este inca pregatit sa o “imparta”, recomandarea medicilor fiind de spatiere a sarcinilor la minim un an, din motive de siguranta, atat pentru mama cat si pentru noul produs de conceptie.
De ce amanarea diversificarii este nociva pentru bebelus?
Atunci cand amani prea mult debutul diversificarii, expui copilul altor riscuri. Cel mai important dintre ele este cel ca micutul sa nu primeasca nutrientii de care are nevoie pentru o crestere si dezvoltare armonioase. Riscul de malnutritie si de carente severe creste cu fiecare zi dupa varsta de 6 luni, cea mai periculoasa la aceasta varsta fiind anemia feripriva.
In afara de acest aspect, mai exista unul care merita atentia ta: pe masura ce trece timpul, bebelusul devine din ce in ce mai interesat de alte aspecte si depaseste curiozitatea legata de alimente.
E pacat sa nu profiti din plin de aceasta perioada in care e inclinat natural catre gusturi si texturi noi; daca o ratezi, te poti confrunta cu un copil mofturos la mancare, cu numeroase fixatii legate de texturi sau culori si asa mai departe.
Tine cont ca un meniu de bebe de 10 luni trebuie sa fie apropiat de ceea ce mananca familia la fiecare masa, cu amendamentul ca mancarea va fi preparata adecvat varstei sale. retine, de asemenea, ca un meniu de bebe de 8 luni trebuie sa contina 3 mese de solide in fiecare zi, care sa includa ingrediente bogate in fier.
Care sunt cele mai potrivite alimente pentru inceputul diversificarii?
Avand in vedere ca bebelusii sunt diversificati in intreaga lume, primele alimente introduse in meniul lor difera mult in functie de traditie si de mostenirea culturala. Mai importante decat alimentul in sine, sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acesta, ca sa fie considerat potrivit pentru un bebelus.
Conform OMS, un aliment adecvat trebuie sa fie o sursa bogata de energie, proteine si oligoelemente, in special fier, zinc, vitaminele A si C si acid folic. El trebuie sa fie igienic si sigur, lipsit de bacterii patogene, de substante chimice sau fragmente de os sau alte fragmente dure, care l-ar putea rani pe copil. Alimentele trebuie oferite la o temperatura potrivita, cu grija sa nu fie prea fierbinti.
In mod ideal, se prefera ca retetele pentru bebelusi sa includa alimente de baza, simple, usor de procurat si rapid de preparat, fara adaos de sare si fara sa fie picante. Ele trebuie sa ii placa bebelusului, dar si sa fie usor de mancat de catre acesta.
Nu se mai recomanda nici un fel de tabel de diversificare strict, cu zile, ingrediente si asa mai departe, s-a renuntat la schema de diversificare pe care poate si-o aminteste mama ta, ci se respecta reguli si principii de baza.
Alimente de baza
Alimentele de baza pot fi reprezentate de cereale (orez, mei, grau, porumb), cartofi, cartofi dulci, linte (nu are contraindicatii) si asa mai departe. In fiecare familie exista anumite obiceiuri alimentare, insa diversificarea bebelusului poate fi o buna ocazie sa testezi noi retete. Principalul aport al alimentelor de baza este reprezentat de energie; unele dintre cereale pot reprezenta si o sursa de proteine.
Din pacate, cerealele sunt foarte sarace in fier, zinc si calciu, ba mai si contin un compus chimic care blocheaza absorbtia fierului din alimentele care il contin. Asta inseamna ca, pentru a constitui o buna sursa de nutrienti, aceste alimente de baza trebuie asociate cu alte ingrediente.
Cerealele
Exista adesea tendinta de a le oferi bebelusilor, in primele etape ale diversificarii, cereale. Ele se amesteca fie cu apa, fie cu lapte, insa este necesara o cantitate mare de lichid pentru ca ele sa ajunga la o consistenta adecvata pentru micut, ceea ce inseamna ca nutrientii si asa nu foarte bine reprezentati, sunt si mai diluati.
Aceeasi situatie se intalneste si in cazul supelor: oricat de bune ar fi ingredientele puse in ele, si oricat de bine ar manca bebelusul, pur si simplu in stomacul sau mic nu poate incapea suficient incat sa isi asigure necesarul de nutrienti pentru crestere.
In cazul in care in micul dejun al familiei, de pilda, cerealele integrale sunt un ingredient traditional, exista modalitati de a le imbogati din punct de vedere nutritional. Poti adauga un pic de unt, fructe sau unt de arahide, pasta de seminte de susan, si le poti prepara cu o cantitate mai mica de lichid, astfel incat sa i le dai copilului cu lingurita. Pana la urma, gris cu lapte pentru bebe poate fi o reteta minunata, cata vreme este preparata corect, imbogatita cu ingrediente care ii sporesc valoarea nutritiva si administrata limitat….
Acelasi este cazul supelor: in loc sa ii dai bebelusului zeama in care au fiert legumele, le poti scoate pe acestea si pasa, diluandu-le putin cu o cantitate mica de zeama si adaugand putin unt sau ulei de masline.
Boabele si semintele
In aceasta categorie intra mazarea, fasolea, semintele de chia, floarea soarelui, susan, dar si uleiurile extrase din acestea. Principala lor calitate este aceea ca sunt foarte bogate in proteine, insa nu ofera cantitatea necesara de vitamina A, iar daca discutam despre variantele uscate, nici vitamina C nu este prea bine reprezentata.
Toate aceste alimente includ o serie de substante, denumite anti-nutrienti, care impiedica absorbtia elementelor necesare pentru o crestere sanatoasa. Fierberea pe plita cu gaz sau coacerea la un aragaz cu cuptor electric, oricare dintre acestea reuseste sa distruga majoritatea acestor anti-nutrienti, insa ramane in continuare o categorie de compusi care impiedica absorbtia fierului; pentru a-i elimina, e bine sa lasi boabele la inmuiat peste noapte, si sa arunci apa respectiva, gatindu-le cu apa curata.
Alimente de origine animala
Alimentele de origine animala includ pestele, fructele de mare, lactatele, ouale si carnea. Carnea si organele sunt o sursa foarte buna de fier si zinc; pe langa faptul ca ofera o cantitate mare din aceste elemente, ele sunt si foarte usor absorbabile in organism.
Fierul, vitamina A si acidul folic sunt in mod normal depozitate in ficat, deci consumul, chiar si a unei cantitati mici din acest organ, reprezinta o buna sursa, care trebuie valorificata. galbenusul de ou este bogat in vitamina A si in fier, dar din pacate fierul din aceasta sursa este greu de absorbit. Laptele ofera cantitati insemnate de vitamina A, cu conditia sa fie integral, caci compusul se regaseste in grasime.
Lactatele si alimentele care contin oase mici si care se mananca (cel mai adesea diverse variante de peste) sunt o sursa foarte buna de calciu.
Fructe si legume
O dieta sanatoasa este imposibil de obtinut in absenta fructelor si a legumelor crude. Ele sunt esentiale pentru a asigura necesarul de micronutrienti, asadar nu uita sa asociezi meniului copilului rosii, spanac, broccoli, dovleac, varza, morcovi, ardei, si lista poate, desigur, continua.
La capitolul fructe, cel mai important lucru pe care trebuie sa il retii este ca se recomanda administrarea fructului ca atare, cu pulpa, nu sub forma de suc. Din pacate, sucul este o buna sursa de glucide, insa sunt calorii goale caci fibrele care faciliteaza absorbtia celorlalti nutrienti sunt eliminate din sucuri.
Care sunt gustarile potrivite?
In primii ani de viata, bebelusii si copiii au nevoie si de gustari, strecurate printre mesele principale. Banana, avocado, mango si orice alt fruct, iaurtul, laptele, budincile facute din lapte, painea cu unt sau cu unt de arahide, biscuitii de casa sunt bune exemple de gustari nutritive si sanatoase.
Consumul de lichide
Odata ce bebelusului i se ofera alimente solide, el va avea nevoie si de un aport sporit de lichide. Ca si in cazul alimentelor, este esential ca apa pe care o bea sa fie curata si fara microbi, de aceea iti recomandam sa o fierbi, sa o filtrezi sau sa consumi apa imbuteliata. Apa pentru bebelusi nu trebuie sa provina din izvoare si fantani, caci aceasta are in general un continut foarte ridicat de nitriti, care pot cauza probleme serioase. Laptele trebuie fiert (in cazul in care nu optezi pentru varianta pasteurizata), iar fructele trebuie bine spalate inainte de stoarcere.
Nici una dintre aceste bauturi nu trebuie sa inlocuiasca alimentele solide sau sanul. In cazul in care decizi sa ii oferi bebelusului apa in timpul mesei, asigura-te ca nu bea prea mult deodata, altfel isi va umple stomacul cu lichidul fara nici un fel de proprietati nutritive.
Ceaiul reduce absorbtia fierului, prin urmare el trebuie evitat. Daca doresti, totusi, sa il oferi copilului, asigura-te ca il dai la o distanta de minim 2 ore inainte sau dupa masa.
Cata mancare solida, si cat de des?
La inceputurile diversificarii, majoritatea parintilor se intreaba cata mancare ar trebui sa ii ofere bebelusului si cat de des. Pe de alta parte, toata situatia este noua pentru acesta: gusturile, texturile, culorile, insusi modul de a manca; si daca unii dintre bebelusi sunt curiosi si gata sa exploreze, altii sunt mai reticenti, dandu-le batai de cap mamicilor.
Pentru inceput, e suficient sa oferi doua lingurite de mancare, de doua ori pe zi. Nu e obligatoriu sa apelezi neaparat la piure de legume, linguritele fiind, in acest caz, doar un reper cantitativ; daca preferi sa optezi pentru autodiversificare, poti oferi bucatele de alimente. Treptat, vei creste cantitatea si numarul de mese de solide, oferindu-i timp bebelusului sa se adapteze din toate punctele de vedere: atat la nivelul sistemului digestiv, cat si in ceea ce priveste noutatea gusturilor.
Nu uita ca bebelusul abia invata sa manance: e posibil uneori sa scuipe, alteori sa scape mancare din gura, sa faca diverse grimase si asa mai departe. Nu e un semn ca nu ii place mancarea sau ca nu vrea sa manance; acorda-i rabdare si incredere si transforma momentul mesei in unul relaxat si placut pentru toata lumea. Incurajeaza-l; abia invata sa isi foloseasca buzele si limbuta in acest scop.
In toata aceasta perioada alaptarea trebuie sa continue la cerere, indiferent cat de frecvent isi doreste bebelusul. In ceea ce priveste cantitatea pe care o va ingera aceasta, ea creste treptat, ca si numarul de mese: 3 mese la varsta de 6-7 luni, 5 mese pe zi la un an.
OMS recomanda ca textura alimentelor sa fie de asemenea adaptata varstei copilului. In primele zile, sau pana la aproximativ 8 luni, alimentele e bine sa fie oferite moi, eventual sub forma de pasta, dar poti opta si pentru varianta reprezentata de autodiversificare; mai tarziu, ele vor fi pasate cu furculita sau taiate in bucatele de dimensiuni mici, astfel incat sa il stimuleze sa mestece cu gingiile, sa il obisnuiasca si cu diferite texturi, si sa ii ofere satisfactia de a putea apuca si baga in gura singur mancarea.
Pana la varsta de minim 2 ani, alaptarea trebuie sa continue la cerere. Daca diversificarea este inceputa inainte de varsta de 6 luni, 1 sau 2 mese de solide sunt suficiente, si ele se ofera doar in completarea sanului, deci micutul va fi lasat sa suga mai intai.
Incurajeaza copilul sa manance
Exista o granita fina intre a incuraja un bebelus sa fie curios si sa exploreze lumea gustului, si a-l forta sa manance mai mult decat are nevoie. De teama sa nu greseasca insistand prea mult, unii parinti se bazeaza, in mod exagerat, exclusiv pe instinctele bebelusului, care insa are nevoie de putina incurajare si entuziasm din partea parintelui, pentru a intelege ca este in regula sa incerce lucruri noi si e in siguranta in timp ce face asta.
Pana la urma, si tu, cand te asezi la masa, vei manca mai cu pofta daca ceilalti meseni sunt incantati de arome, decat daca ii vezi seriosi si mofluzi, de te intrebi ce s-a intamplat si ce au patit…!
Podta de mancare a bebelusului este un bun indicator al nevoilor sale, cu conditia ca acesta sa fie sanatos, bine hranit si incurajat sa manance. Scaderea poftei de mancare poate fi semnul unei boli fizice – o anemie, sau pur si simplu o viroza la inceput si in desfasurare – dar poate avea si alte cauze: tristete, gelozie pe aparitia unui frate mai mic, nevoie de atentie, sau pur si simplu plictiseala fata de acelasi meniu in fiecare zi. Problema este ca daca pofta de mancare ramane scazuta pentru o perioada mai lunga de timp, exista riscul de malnutritie.
Este foarte important ca un adult sa supravegheze indeaproape mesele unui bebelus pana inspre varsta de 2 ani. Micutul are nevoie de ceva timp ca sa invete sa foloseasca lingurita; la inceput, majoritatea alimentelor vor ajunge oricum pe jos si pe haine, deci va avea nevoie de ajutor.
La varste mici, atentia sa este foarte usor de distras, asa ca se poate sa ceara jos din scaunul de masa numai pentru a observat ceva mai interesant.
La inceputul mesei, bebelusului i se va pune o portie adecvata intr-un castronel care ii apartine in exclusivitate. Adultul trebuie sa stea langa el si sa il incurajeze activ sa manance, ajutandu-l atunci cand nu se descurca singur.
Copilul nu trebuie grabit. De multe ori, el mananca putin, se mai joaca, apoi mai mananca iar. Ai nevoie de imaginatie, rabdare si un bun simt al umorului ca sa fii un partener potrivit pentru mesele celor mici. Odata ce bebelusul s-a oprit din mancat, poti sa astepti cateva minute si apoi sa il ispitesti iar.
Bebelusii sunt intr-o permanenta cautare a independentei si obtin satisfactii uriase atunci cand reusesc sa se hraneasca singuri: ofera-i o bucata de mancare adecvata pe care sa o poata tine in manuta, dar asigura-te intre timp ca mai si inghite cate ceva din alimentele puse la dispozitie.
Daca ai un copil mofturos, care alege numai bucatelele care ii plac in mod special, apeleaza la o alta modalitate de amestecare a mancarii, astfel incat sa fie obligat sa consume toate grupele alimentare mentionate mai sus.
Hraneste copilul de indata ce da semne ca ii este foame; daca il obligi sa astepte, va deveni nervos si mofturos si iti va fi greu sa il mai convingi sa se hraneasca.
Mesele trebuie sa fie un moment relaxat, de aceea este absolut interzis sa hranesti bebelusul cu forta; nu vei face decat sa ii creezi aversiune fata de momentul propriu-zis al mesei. Pe de alta parte, jocurile clasice sunt permise, cand te prefaci ca lingurita e un avion, sau cand hraniti in joaca ceva plusuri preferate ale micutului.
Mancarea pentru bebelusi nu trebuie sa contina zahar sau sare, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fie fada. O poti condimenta cu o multime de plante aromatice, ba exista chiar si retete sanatoase pentru ciocolata bebelusului, cu faina de roscove.
Precizari suplimentare pentru bebelusii care nu sunt alaptati
Desi se stie ca laptele matern reprezinta cel mai bun aliment pentru bebelusi pana la varsta de 4-6 luni, in aceasta perioada ei neavand nevoie de nimic altceva, uneori alaptarea pur si simplu nu este posibila. Prin urmare, OMS face cateva precizari si in legatura cu aceasta situatie.
Debutul diversificarii va fi ales pe aceleasi considerente ca si in cazul bebelusilor alaptati, cu mentiunea ca, in cazul copiilor care primesc lapte de vaca sau de capra, se vor introduce mai multe mese solide pe zi. Daca bebelusii sunt hraniti cu o formula de lapte praf adecvata varstei, ritmul diversificarii poate fi acelasi.
In general, copiii care nu sunt alaptati au un necesar de apa ceva mai mare, deci asigura-te ca le oferi apa plata, curata, de cateva ori pe zi, preferabil nu in timpul meselor, sau nu in cantitate mare, caci exista riscul ca micutii sa isi umple burtica cu apa, in loc de alimente cu o buna valoare nutritiva.
Bebelusii trebuie hraniti ori de cate ori le este foame; programul meselor nu este obligatoriu nici in cazul celor alaptati, nici al celor hraniti cu lapte praf. Copilul trebuie hranit incet si cu rabdare, cu pauzele necesare, dar nu trebuie fortat sa manance.
Etapa introducerii alimentatiei solide in meniul bebelusului este una plina de emotii si de frustrari pentru un proaspat parinte, care se vede deodata pus in fata a numeroase intrebari: meniul pe care il ofera e adecvat? e suficient de hranitor? e potrivit pentru varsta copilului? a mancat copilul destul? cat ar trebui sa manance la varsta lui? cum as putea sa il fac sa manance? oare nu ii place gustul mancarii? si asa mai departe.
Totusi, cu rabdare si urmarind aceste reguli simple, lucrurile vor evolua favorabil, iar tu te vei trezi, peste cateva luni, alaturi de un copil hotarat, care stie sa manance singur si care se bucura de varietatea gusturilor puse la dispozitie.
Sfaturile pe care le-ai primit de la medicul care supravegheaza evolutia bebelusului seamana cu recomandarile facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii?
Resurse online:
Sa fie BLW metoda corecta de diversificare?
Daca toate cunostintele tale in materie de diversificare a bebelusului se rezuma la propria imaginatie si la sfaturile primite de la proaspetii bunici, probabil ca te gandesti ca mancarea pasata reprezinta singura metoda adecvata de a introduce alimentele solide in dieta unui micut de 6 luni. Ei bine, aceasta idee este intens combatuta, cu argumente solide, de catre pediatria moderna, care este de acord ca exista si o varianta mai buna: autodiversificarea.
In acest articol poti descoperi ce este autodiversificarea, cum se procedeaza concret in cazul in care o alegi, care sunt riscurile si metodele de prim ajutor, si de ce este ea considerata o metoda mai naturala si mai sanatoasa de a face trecerea catre alimentatia solida.
Ce este autodiversificarea (BLW)?
BLW este prescurtarea expresiei “baby-led weaning”, tradusa in limba romana ca “intarcare dirijata de catre bebelus”. In primul rand, trebuie sa iti fie clar in minte ca asta nu inseamna ca bebelusul va renunta la lapte – alaptarea ar trebui sa continue pana la minim 2 ani – ci se refera la simplul proces de introducere a alimentelor solide dupa varsta de 6 luni.
Autodiversificarea porneste de la ideea ca in loc ca bebelusilor sa le fie oferite piureuri, sa li se dea ocazia sa testeze, experimenteze, studieze si sa se imprieteneasca cu mancarea, printr-o metoda mai blanda, jucausa si plina de rabdare, in care ei aleg cat si ce sa manance, din oferta pusa la dispozitie de catre parinte.
Spre deosebire de diversificarea realizata cu mancare pasata, autodiversificarea presupune ca bebelusul sa participe la masa intregii familii, sa aleaga ce, cat si cat de repede doreste sa manance, sa aiba dreptul sa se opreasca atunci cand experienta nu ii mai este pe plac, sa fie invitat sa exploreze gusturi si texturi noi fara sa aiba o cantitate prestabilita de alimente pe care sa trebuiasca sa o consume, si sa continue sa manance cat lapte isi doreste, cand doreste, fara presiunea de a renunta la el in favoarea solidelor. Alimentele solide sunt considerate pur si simplu complementare laptelui, nu un substitut pentru acesta.
Argumente fiziologice in favoarea autodiversificarii
La nastere, bebelusii sunt echipati cu instinctul de a suge. Succesiunea suge – inghite – respira este inscrisa in memoria innascuta si ii permite sugarului sa se hraneasca inca din primele ore. Pentru a manca, insa, miscarile limbii si ale maxilarului trebuie invatate.
Atunci cand bebelusului i se pune in dreptul buzelor o lingurita cu piure, el o va “suge” si o va inghiti asa cum face cu laptele din san sau biberon. Pe de alta parte, atunci cand ii sunt oferite bucatele de fructe si legume, el are ocazia sa isi exerseze abilitatea de a le apuca si de a le duce la gura, si sa invete sa efectueze miscari de masticatie, care vin la pachet cu miscarile de lateralitate ale limbii si de ridicare a varfului si coborare a bazei acesteia, care sa permite inghitirea. Toate aceste deprinderi care tie, ca adult, ti se par atat de firesti incat nici nu le acorzi atentie, sunt invatate in copilaria frageda de catre bebelusi.
Conform observatiilor facute de catre cercetatori, bebelusii care au supt la san sunt pregatiti pentru autodiversificare, datorita miscarilor specifice pe care le fac acestia cu maxilarul, insa si micutii hraniti cu biberonul pot invata sa se hraneasca singuri.
Cum se procedeaza, efectiv?
Conform recomandarilor OMS, sistemul digestiv al bebelusului incepe sa se maturizeze in jurul varstei de 4 – 6 luni, moment in care este si potrivit sa ii oferi copilului primele alimente. Singurele lucruri interzise la aceasta varsta sunt zaharul, sarea si mierea de albine; in rest, pediatria moderna a cazut de acord ca bebelusul poate primi orice aliment corespunzator unei diete echilibrate si sanatoase, preparat adecvat.
In timpul meselor cu familia, bebelusul va primi si el alimentele pregatite, preferabil intr-o forma usor de apucat. Inainte de a se apuca sa le manance, micutul le va apuca, le va studia consistenta si textura intai cu manutele, le va percepe mirosul, le va gusta lingandu-le, si abia apoi le va baga in gura pentru a le descoperi gustul si pentru ca mai apoi sa le inghita. Este un proces care poate parea frustrant pentru o mama stresata, dar care contribuie la crearea unei relatii sanatoase cu mancarea, asadar merita sa ii acorzi timp si rabdare – chiar daca bucataria va arata, probabil, ca dupa razboi.
Care sunt principiile de baza ale autodiversificarii?
Exista cateva reguli de baza care fac din BLW un proces diferit de hranirea cu mancare pasata, caci autodiversificarea inseamna mult mai mult decat lasarea bebelusului sa molfaie bucati intregi de alimente.
In primul rand, micutul are voie sa refuze mancarea. Asta nu trebuie sa declanseze nici un fel de resentimente din partea ta, nici frustrare, nici nerabdare, nici insistente. Pur si simplu la masa urmatoare vei oferi altceva, si te vei intoarce la ceea ce a fost refuzat initial, dupa 2-3 zile.
Apoi, bebelusul este lasat sa decida singur cat anume mananca. Parintii care opteaza pentru BLW sunt sfatuiti sa se abtina de la a oferi completari fortate cu lingurita, chiar daca nu sunt multumiti de cantitatea de alimente pe care a acceptat-o copilul. Masa se incheie atunci cand hotaraste acesta, si i se ofera din nou de mancare atunci cand da semne de foame. Desigur, asta presupune sa acorzi atentie indiciilor pe care le ofera bebelusul, caci la mai putin de un an, e putin probabil sa spuna asta, in sensul comun acceptat al cuvantului.
Mesele nu trebuie in nici un fel grabite; micutul merita intreaga ta atentie si rabdare, iar tu trebuie sa ii permiti sa urmeze pasii firesti pentru descoperirea noilor texturi, culori, mirosuri si gusturi.
Bebelusii autodiversificati vor fi asezati la masa odata cu intreaga familie, caci invata sa manance prin observarea si imitarea adultilor sau a celorlalti copii din familie.
In timpul mesei, bebelusului i se ofera si apa, pe care sa o bea in functie de dorinta.
Se incepe prin a i se da bucati de fructe si legume moi, pe care sa le poata strivi cu limba si gingiile. Odata ce miscaruile caracteristice mestecatului si inghititului sunt bine stapanite, poti trece si la alimente cu o consistenta crescuta.
Nu i se dau bebelusului alimente periculoase, cum sunt popcornul (floricelele de porumb), alunele, ciresele, maslinele sau boabele intregi de strugure si asa mai departe.
Alimentele pe care si noi le mancam cu lingura – cum sunt cerealele, budincile, iaurtul – se ofera cu lingurita, aceasta fiind o buna ocazie pentru ca juniorul sa invete sa foloseasca si acest gen de instrument.
Care sunt beneficiile autodiversificarii?
In primul rand, este mai usor pentru parinti. Este mult mai simplu sa adaptezi dieta familiei la un stil de viata sanatos si sa ii oferi bebelusului din mancarea pentru adulti, decat sa fierbi legume, sa le pasezi, sa faci diverse combinatii de piureuri care apoi sa fie refuzate.
Apoi, daca optezi pentru diversificare, lucrurile vor decurge intr-un mod mult mai relaxat. Nu mai esti obligata sa il presezi pe micut sa manance, ci e suficient sa “il asculti” si sa ai incredere ca instinctul il va ajuta sa aleaga ce, cand, cat sa manance in asa fel incat sa isi acopere nevoile nutritionale.
Pentru ca bebelusul se hraneste singur, poti sa mananci si tu in acelasi timp, iar mesele de familie sa ramana placute si relaxante si sa continue sa va adune pe toti, impreuna. Nu mai esti obligata sa mananci la urma, sau inainte, sau pe fuga.
Bebelusii autodiversificati invata timpuriu cum sa “manevreze” corect mancarea, astfel ca riscul lor de a se ineca este de fapt mai mic decat in cazul bebelusilor care primesc mancare pasata pentru o perioada indelungata de timp. Ei invata ca mancarea trebuie mai intai bine mestecata, si abia apoi inghitita.
Fiecare masa reprezinta, de asemenea, un moment excelent pentru antrenarea motricitatii fine: micutul invata sa apuce mancarea din ce in ce mai delicat, cu doua degete, apoi sa o conduca pana la gura.
In sfarsit, cel mai eficient mod de invatare pentru bebelusi este prin observare si imitare; participarea la mesele familiei ii creeaza un sentiment puternic de apartenenta la grup, si ii permit sa invete o multime de lucruri despre mancare, obiceiuri care tin de ora mesei si asa mai departe.
Care sunt dezavantajele?
Ca in orice alta situatie, exista si o serie de dezavantaje pe care probabil ca e bine sa le cunosti inainte sa pornesti pe un drum sau altul.
Probabil ca principalul dezavantaj al diversificarii prin metoda BLW este legata de mizeria inevitabila. Trebuie sa fii pregatita sa speli bebelusul dupa fiecare masa, caci va avea probabil mancare inclusiv in par. Va trebui sa speli scaunul de masa, in jurul scaunului de masa si peretele de langa scaunul de masa, doar pentru a constata in cele din urma, ca e mai usor sa speli bucataria in ansamblul ei, decat sa o cureti pe bucatele.
Autodiversificarea iti ocupa si ceva timp. Este greu de cuantificat ce dureaza mai mult: sa cureti, fierbi, pasezi legumele si sa le dai cu lingurita, sau sa opresti o portie de mancare din cea pregatita pentru familie, inainte de a adauga sare, dar sa stai sa il privesti cu rabdare pe copil cum testeaza si descopera si sa cureti apoi bucataria.
Apoi, daca esti o persoana care are nevoie sa detina control absolut asupra a tot ceea ce se intampla, probabil ca alegerea autodiversificarii iti va da cosmaruri, pentru ca este imposibil sa cuantifici cat din mancare este propriu-zi ingerata, si cata ajunge prin toata bucataria, imprastiata.
Iar daca esti o fire panicoasa, e posibil ca reflexul de gag repetat al bebelusului sa te impiedica sa continui pe acest drum.
Ce alimente ii pot oferi bebelusului?
Regula conform careia fiecare nou aliment se introduce separat, in cantitati crescande, in decursul a 3 zile, nu mai este sustinuta cu convingere de catre pediatria moderna, dupa cum nu mai sunt respectate nici regulile legate de ordinea introducerii alimentelor. De fapt, studiind obiceiurile culinare din diverse zone ale globului, oamenii de stiinta au concluzionat ca, cu cat alimentele cu potential alergen sunt oferite mai devreme, cu atat riscul declansarii unei reactii de tip alergic este mai mic. Desigur, nu ii vei da sugarului de 6 luni sarmale sau cascaval pane, dar ii poti oferi linistita carne de peste, chiar daca nu are inca 8 – 9 luni.
Cele mai potrivite alimente pentru inceperea autodiversificarii sunt cele care pot fi taiate sub forma de bastonase usor de apucat de catre copil, si care sunt destul de moi incat acesta sa le poata morfoli cu gingiile, in procesul de invatare a mestecatului. Unele dintre cele mai bune alegeri pentru inceput sunt avocado, banana, cartofi dulci, dovleac, galbenus de ou, mere putin fierte sau coapte, morcovi, cartofi, dovlecel, sfecla fierte sau coapte, carne de pui sau ficat, paste fierte, orez.
Ce alimente ar trebui evitate in primul an de viata?
Exista unele alimente pe care bunul simt ar trebui sa te invete sa le eviti, cum e popcornul, care are un risc crescut de inec la varste mici, dar credem ca o lista ceva mai completa poate fi de ajutor.
E bine sa eviti, pentru inceput, strugurii sub forma de boabe intregi, rosiile cherry, ciresele, nucile si semintele, crenwurstii intregi, chipsurile, acadelele, bomboanele, guma de mestecat. In ceea ce priveste alimentele cu inalt potential alergen, parerile sunt impartite: unii specialisti sunt de parere ca ele pot fi oferite oricand, in timp ce altii sunt de parere ca arahidele, albusul de ou, glutenul sau fructele de mare ar trebui introduse mai tarziu si cu un grad sporit de prudenta.
Ingrijorari legate de siguranta
Multi parinti care cunosc beneficiile autodiversificarii si care sustin ca si-ar dori sa fi apelat la aceasta metoda, marturisesc ca s-au simtit descurajati de riscul crescut de inec si asfixie asociat oferirii unor bucati intregi de alimente. Acesta este valabil nu numai pentru bebelusii hraniti BLW ci si pentru cei care primesc mancare pasata pana tarziu, de aceea se recomanda supravegherea atenta a copilului in timpul mesei.
Avand in vedere cele spuse deja, trebuie mentionat ca parintele are datoria sa invete sa deosebeasca reflexul de gag de un episod de inecare propriu-zisa. Reflexul de gag este foarte puternic la bebelusi, reprezentand un mecanism de aparare care ii face sa aduca inapoi in gura bucatile mari de alimente care nu au putut fi mestecate.
Se crede ca BLW este o metoda atat de buna de trecere la alimentatia solida, tocmai pentru ca la aceasta varsta, reflexul de gag este foarte activ si se declanseaza in partea anterioara a gurii. Desigur, cel mai bine este ca, indiferent de modalitatea de diversificare la care doresti sa apelezi, sa te informezi in legatura cu modul in care trebuie sa intervii in cazul in care se intampla ceva; in general, in comunitatile locale se organizeaza periodic cursuri de prim ajutor, in cadrul carora poti exersa practic aceste lucruri, in asa fel incat sa fii pregatit pentru orice incident.
Cum pot fi sigur ca bebelusul meu a mancat suficient?
Orice parinte care a incercat macar o data autodiversificarea, stie cam cata mizerie este asociata acestui proces. Cel mai adesea, bebelusul ajunge sa fie asezat in scaunul de masa in pampers, pentru ca este pur si simplu mai usor de spalat dupa. Iar o musama mare asezata sub scaun te poate scuti de o parte din spalatul podelelor.
Atunci cand mancarea oferita sfarseste imprastiata peste tot, este adevarat ca e greu sa iti dai seama cat din ea a ajuns, efectiv, in stomacelul bebelusului. Totusi, nu trebuie sa pierzi din vedere faptul ca in primul an de viata, principalul scop al diversificarii este ca bebelusul sa se obisnuiasca cu gusturi, texturi si arome noi, alaptarea ramanand, inca, principala sursa de nutrienti.
Atata timp cat bebelusul creste si se dezvolta bine, ramane constant pe percentila pe care s-a inscris de la nastere, inseamna ca primeste destul de mancare. Unul dintre cele mai importante principii ale diversificarii este ca tu, ca adult, ai incredere ca instinctul bebelusului ii spune cand, cat si ce sa manance, asadar aceste griji e mai bine sa fie lasate deoparte.
In cazul in care sunteti un caz particular si va luptati cu o crestere lenta, alimentatia poate fi suplimentata si cu piureuri, insa aceste situatii sunt destul de rare.
Cum ma asigur ca bebelusul primeste suficient fier?
Atata timp cat bebelusul este alaptat, desi rezervele sale de fier sunt reduse, el va primi totusi o cantitate redusa din acest element. Capacitatea de absorbtie a fierului din laptele matern este de pana la 70%, in timp ce in cazul cerealelor imbogatite cu fier, ele sunt absorbite in proportie de cel mult 10%.
Discutia despre nevoia de suplimentare a cantitatii de fier pe care o primeste bebelusul din surse naturale este lunga si exista numeroase argumente solide aduse de ambele tabere. Ce poti face este sa ii oferi copilului, in alimentatie, surse bogate in acest element si sa ii urmaresti evolutia, impreuna cu pediatrul. Daca exista suspiciuni ca el ar evolua catre anemie, poti oricand sa ii faci analize si sa decizi atunci sa suplimentezi cat este cazul.
Sfaturi practice de la alti parinti care practica autodiversificarea
In randurile urmatoare am spicuit cateva recomandari pe care le fac parintii care au decis sa apeleze la aceasta metoda de introducere a solidelor in alimentatia copilului. Credem ca ele iti pot fi de folos in acest demers si ca te vor ajuta sa iti pastrezi buna dispozitie si sa ai incredere in decizia pe care ai luat-o.
Foamea este o experienta neplacuta pentru toata lumea; cand este lesinat de foame, bebelusul nu mai are nici un chef sa testeze si sa experimenteze solidele, ci stie un singur lucru: isi doreste sanul sau biberonul. Probabil ca cea mai buna idee este sa il asezi la masa la aproximativ o ora de la ultimul supt, cand poate deveni din nou interesat sa guste ceva, nu e destul de satul incat sa refuze experienta, nici atat de flamand incat sa nu mai aiba rabdare.
Renunta la orice asteptari ai avea in legatura cu acest proces. Frumusetea intregului proces este tocmai in aceea ca nu e nevoie de cantare, mililitri, portii fixe, stres, presiune. Cu cat intelegi mai devreme ca e un proces cu evolutie lenta, cu atat mai bine.
Chiar daca iti este teama ca bebelusul s-ar putea ineca, sau ca nu e capabil sa mestece inca, evita sa tai mancarea prea marunt, caci ii va fi greu sa o apuce, astfel ca va prefera sa o striveasca pe masa si sa o intinda, in loc sa o prinda si sa o bage in gura. Gingiile sale sunt destul de puternice, chiar daca nu foarte bine echipate deocamdata; daca il alaptezi, probabil ca ai avut ocazia sa observi deja asta… Daca tu poti strivi bucatelele intre degetul mare si cel aratator, cu siguranta le poate si el strivi cu limba si gingiile.
Adapteaza-te din mers. Daca bebelusul tau este un mare fan al carnii, dar nu sufera spanacul, e ok. Daca azi nu a avut chef sa manance, dar in ultimele 3-4 zile a mancat bine, iar este ok. Iar daca autodiversificarea pur si simplu nu functioneaza pentru voi, te poti oricand intoarce la clasica lingurita. Dar ar fi bine sa alegi mai degraba pasarea cu furculita, in locul blenderului…
Tu ce varianta ai ales pentru diversificarea bebelusului si de ce? Cum a functionat pentru voi?
